Cât de mult contează creșterea PIB din România. Experții pun degetul pe rană: „PIB nu crește neapărat sănătos”

România a mai recuperat din diferența față de Occident și a ajuns la 78% din media UE, însă acest lucru nu se resimte în buzunarele românilor care sunt, potrivit datelor Eurostat, cei mai săraci europeni. Doi economiști cunoscuți explică, pentru „Adevărul”, de ce populația nu se poate bucura de acest avans economic, ba chiar nivelul de trai se deteriorează de la o zi la alta, în timp ce țara se dezvoltă inegal.

Cifrele nu sunt dătătoare de speranță în cazul României. FOTO: 123 RF

Produsul Intern Brut al României pe cap de locuitor (PIB per capita) crește de la un an la altul ca viteazul din poveste, însă nu pare să-l ajute prea mult pe cetățeanul de rând.

Potrivit ultimului clasament al Eurostat, organismul care se ocupă cu statistica al Comisiei Europene, România tocmai și-a depășit vecina din Vest, Ungaria, spre care privea până nu de mult cu jind. România a ajuns acum la 78% din media UE, față de 77%, în cazul Ungariei.

Am depășit patru state din zona euro. În statistică

În același timp, România a lăsat în urmă patru state din zona euro, Croația, Slovacia, Letonia și Grecia. Bulgaria, țara cu care rivalizam până de curând, este departe, mult în urmă. Iar dacă pentru românul de rând această creștere nu înseamnă mai nimic, partea ciudată ține de faptul că degeaba PIB pe cap de locuitor se apropie de media UE în timp ce, pe de altă parte, alte cifre arată înfiorător. Pentru că tot Eurostat arată că românii sunt cei mai săraci din UE.

Concret, potrivit datelor publicate anul trecut de biroul de statistică al Comisiei Europene, cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra în 2022 în România (34,4%), Bulgaria (32,2%), Grecia şi Spania (ambele cu 26%). Și asta nu e tot. România are cea mai proastă infrastructură rutieră și feroviară, cea mai mare inflație și cele mai mari costuri de finanțare dintre toate țările membre UE, în timp ce gradul de colectare rămâne ultimul din Europa.

Și pentru că în mod cert ceva nu se potrivește în tot acest tablou, „Adevărul” a apelat la doi cunoscuți economiști, unul dintre ei și sociolog, pentru a desluși misterul cifrelor controversate.

Este vorba de Cristian Păun (profesor universitar la Academia de Studii Economice din București și Daniel Sandu (economist și sociolog, cercetător la universitățile germane TU Chemnitz și Hertie School of Governance și afiliat Institutului European Universitar din Florența, colaborator al Băncii Mondiale).

Cristian Păun: „Acumularea de PIB nu înseamnă dezvoltare”

Pentru Cristian Păun, lucrurile sunt clare. PIB per capita nu este, spune el, cel mai bun instrument pentru măsurarea prosperității, la fel cum nici PIB-ul României, care crește în fiecare an, nu este cel mai bun indicator.

„În primul rând, acumularea de PIB nu înseamnă dezvoltare. Un exemplu simplu: dacă creștem cheltuielile guvernamentale (G) pe deficit și datorie, PIB crește. Plusul de deficit (datorie) acumulat se regăsește instantaneu în PIB. Dacă el se duce pe asistență socială, pe pensii, pe salarii în sectorul bugetar, adică pe consum, PIB nu crește neapărat sănătos și rezilient. Nu duce la dezvoltare, nu rezolvă cu adevărat problemele sociale sau sărăcia”, explică Păun.

„Banii aruncați din elicopter nu au cum să dezvolte o națiune”

El vorbește despre sumele imense investite fără cap de toate guvernele post decembriste și despre creșterea bazată pe consum, precum și despre un PIB dezechilibrat.

„Banii aruncați din elicopter sau puși pe noptieră cadou, pentru consum, mai ales pe deficit și datorie, nu au cum să dezvolte o națiune. Mai ales pe termen lung. Chiar dacă există teoreticieni care încă mai cred că cererea poate trage după ea producția, teoria economică clasică și situația din teren infirmă din plin acest lucru. În plus, este foarte important să înțelegem și cum se formează acest PIB în România: mult prea concentrat teritorial (60% din PIB este format de București-Ilfov), mult prea concentrat în zona urbană (circa 80% din PIB), mult prea concentrat în jurul unor sectoare economice, tot mai puțin generat de sectoare avansate tehnologic, tot mai puțin generat de industrie, tot mai mult generat de servicii. Adică, avem un PIB care se formează foarte dezechilibrat, impactul asupra bunăstării generale fiind evident”, adaugă profesorul.

Daniel Sandu: „Calculul este un pic dat peste cap”

De cealaltă parte, Daniel Sandu a explicat în detaliu în ce privință România depășește Ungaria și de ce această creștere, prezentată de autorități și de o parte a presei drept o mare victorie, nu reprezintă în realitate mare lucru.

„În primul rând, este doar o notă tehnică. De fapt nu am depășit Ungaria la PIB per capita în valoare reală. Am depășit Ungaria la PIB per capita în purchasing power parity, care e o chestie destul de particulară, prin care, cu un fel de coeficient de egalizare, tu de fapt spui cât de multe chestii poți să cumperi cu banii respectivi, astfel încât să poți să faci o comparație, pentru că nu toată lumea are PIB-ul în euro. Un euro în România, cumpără mai mult decât cumpără un euro în Belgia, de exemplu”, punctează cercetătorul.

În plus, el atrage atenția că puterea de cumpărare în România nu este calculată neapărat corect, dar și asupra faptului că diferența între marile orașe prospere – București, Cluj, Brașov, Sibiu, Timișoara – și alte orașe și orășele este imensă, fără a mai vorbi despre sărăcia lucie din mediul rural.

„Problema este că puterea asta de cumpărare în România este calculată foarte aproximativ, fără să țină cont de diferențele imense care există între rural și urban. Deci, din start, calculul este un pic dat peste cap, nu este neapărat cel mai credibil din punct de vedere economic calculul”, mai arată el.

În opinia sa, de vină sunt toate guvernele care au condus România și care nu au fost capabile să elaboreze politici publice care să ducă la o dezvoltare mai uniformă. Iar în lipsa unor politici coerente, a contat mult faptul că în orașe ca București și Cluj, care sunt și importante centre universitare, a existat o cultură antreprenorială superioară altor zone ale țării.

România extremelor

„România s-a dezvoltat inegal tocmai pentru că nu s-a dezvoltat ca urmare a unui plan elaborat de către guvern sau de către guvernanți, de către policy makers. România s-a dezvoltat foarte inegal pentru că s-a bazat, în primul rând, pe investiția antreprenoriat, mediul de afaceri, mediul privat, în primul și în primul rând. Și mediul privat se dezvoltă cam cum vrea el și destul de haotic. De aia avem una dintre cele mai mari diferențe, nu doar economice, dar și sociale, pe aproape orice fel de indicator vrei să te uiți de la Eurosat”, completează Sandu.

El vorbește despre un studiu al Băncii Mondiale, care arată un dezechilibru enorm în această privință. „Avem o diferență magnifică între orașele mari, cele șapte-opt cele mai mari orașe din România și restul țării. E o cercetare la Banca Mondială acum câțiva ani care spunea că creșterea economică înregistrată în România din 2007, deci de la intrarea în Uniunea Europeană până în 2020 sau 2021, 80% din creșterea aia economică a fost concentrată în aceste opt localități. Diferența este absolut, absolut gigantică”, încheie Daniel Sandu.