Rezultatele examenelor naționale, oglinda cosmetizării Educației. Expert: „Nu este întâmplător deloc că lucrurile merg prost”
0Examenele naționale, trecute cu foarte bine de absolvenții de liceu și poticnit de cei care au terminat gimnaziul, dau măsura a ceea ce livrează sistemul de învățământ românesc în continuare, în ciuda anunțatelor reforme. „Weekend Adevărul“ a discutat cu expertul în politici educaționale Marian Staș despre situația actuală a Educației în România și care ar fi soluțiile pentru creșterea calității sistemului de învățământ.
Promoția 2024 a reușit cele mai bune rezultate la Bacalaureat din ultimul deceniu și jumătate, a anunțat Ministerul Educației, deși raportările OCDE și rezultatele testelor PISA vorbesc despre o cu totul altă realitate. Cu subiecte croite pentru un astfel de rezultat, rata de succes după soluționarea contestațiilor a ajuns la 78,2% la Bacalaureatul 2024 și arată un progres de 3% față de 2023 și 2022.
În schimb, Evaluarea Națională arată rănile adânci ale sistemului și nevoia de intervenție rapidă. Mai mult de un sfert dintre candidați nu au reușit să obțină media 5, iar rezultatele slabe provin majoritar (84%) din mediul rural. Rata de participare la examen (95,3%) oglindește doar într-o mică măsură realitatea, ocolind datele privind abandonul sau insuccesul înregistrate de elevii intrați cu nouă ani în urmă în școală și până la finele clasei a VIII-a. Peste 15% dintre copii nici măcar nu au ajuns la finalul ciclului gimnazial și sunt județe în care media națională a fost depășită considerabil, mai mult de un sfert dintre copiii care au început cu nouă ani în urmă școala nereușind să finalizeze clasa a VIII-a. Așadar, „România Educată“, încercarea de reformă prezentată pompos, dar care în esență nu schimbă nimic, este în continuare contestată de experții care cer intervenția reală în sistem.
„Copiii fac școală mai prost decât până acum“
Rezultatele înregistrate de absolvenții de gimnaziu la examenul de Evaluare Națională arată două lucruri importante, este de părere expertul în politici educaționale Marian Staș: sistemul este prost croit, iar profesorii dau dovadă de lipsă de integritate profesională. „Este inadmisibil să ieși cu 9.00-9.50 din gimnaziu și să iei 3.00, 4.00, 5.00 la Evaluarea Națională. Asta spune multe despre modalitatea de notare pe care o au foarte mulți profesori, nu toți. Poate să fie o tendință în sistem de comportament malonest în privința notării în gimnaziu, ca să împingem mizeria mai departe. Și vedem noi ce facem încolo“, semnalează prof. Marian Staș.
Dacă ne mai uităm și la tiparul pe care sunt croite subiectele, pare și mai evident că, în fapt, grija sistemului este să obțină la final o poză despre o realitate acceptabilă. „Subiectul I nu are ce căuta la Evaluarea Națională. I este subiect de clasa a IV-a, a V-a, sunt trivial de simple, or, acelea sunt puse acolo tocmai ca să asigure faptul că un număr cât mai mare de copii măcar mișcă mai departe. Și nici în condițiile acestea nu fac ce au de făcut“, subliniază Staș. Uitându-ne din nou la subiecte, și numărul mai mic de note de 10 comparativ cu sesiunile anterioare ridică semne de întrebare.
Mai mult, în condițiile în care absolvenții de gimnaziu au avut de rezolvat subiecte deosebit de accesibile, se pune întrebarea cum de 32% n-au luat note peste 5 la Matematică și cum au ajuns acești elevi să susțină Evaluarea Națională. Totul se întâmplă în condițiile în care funcționează, în paralel cu școala, și o adevărată industrie a meditațiilor. „Este un cumul de două componente: de sistem prost croit, adică de lipsă de competență adecvată și de școală făcută pe bune, coroborat cu un comportament lipsit de integritate, pe mai multe niveluri, care conduc la un astfel de lucru. Rezultatul este foarte clar: copiii fac școală mai prost decât până acum, asta-i foarte limpede“, atrage atenția expertul Marian Staș.
Pentru ca tabloul dezastrului din gimnaziu să fie complet, se adaugă informația că un singur copil din cei 74 care au obținut media 10 este din mediul rural. „Asta este strigător la cer“, spune Staș. Detaliul deosebit de important confirmă în fapt cum mediul socio-economic și sistemul administrativ depășit conduc spre rezultatele slabe, cu discrepanțe uriașe între oraș și sat.
„Nu e nevoie să știm Română și Istorie pentru a lua 6.00-7.00 la BAC“
Practica subiectelor mai mult decât accesibile pentru un rezultat bun la Evaluarea Națională devine și mai evidentă la Bacalaureat. „Nu e nevoie să știm Română și Istorie pentru a lua nota 6.00-7.00 la BAC“, explică expertul Marian Staș. Semnalele au fost date deja de câțiva ani, fără ca ceva să se schimbe. „Subiectele I și II presupun să nu știi deloc Istorie. Citești cu atenție, ești concentrat și iei nota 6 și cu punctul din oficiu, 7, și ai terminat. Abia subiectele III, și la Română și la Istorie, sunt croite pe a ști ceva. Structura, placa de proiectare, ADN-ul examinărilor acestora este viciat. Asta înseamnă, în primul rând, lipsă de integritate. De ce? Pentru că cei care elaborează subiectele știu că de fapt copiii nu învață și atunci dau subiecte din pix, aranjate, masate în așa fel încât cei mai mulți copii să promoveze“, atrage atenția profesorul.
Cu subiectele accesibile de la examenul de Evaluare Națională se ajunge mai departe în liceu unde, în primă fază, elevii se confruntă cu o realitate neașteptată. Constată că se descurcă greu la Fizică, la Chimie, la diverse alte discipline. Profesorii de aici se confruntă și ei cu o realitate dezamăgitoare și „începe un al doilea val de conivență“, explică Staș. „Este o chestiune care, de multe ori, implicit presează și conduce și către un fel de comportament semi-corect sau necorect și în liceu, ca să meargă elevii mai departe pentru că sunt nu știu câte clase obligatorii“, adaugă acesta.
Încurajați de rezultatele din gimnaziu, părinții au și ei așteptări bazate pe realitatea trucată și de aici presiuni pentru note mari, precum 10 pe linie etc. La final, când realitatea iese la iveală, apare „eroarea fundamentală de atribuire“, explică Staș, iar fiecare dintre părțile implicate proiectează vina asupra celorlalți.
România educată mediocru
În situația pe care o constatăm an de an, analizând rezultatele examenelor naționale, s-a ajuns din cauze care pot fi corectate, crede Marian Staș. Mai mult, cu decizii adoptate ferm și rapid s-ar putea vedea, chiar dacă nu mai devreme de patru ani, și rezultate. „Cauza zero o reprezintă modelul curricular prost croit. Depășit de timp, comunist, sindicalist și proiectat în așa fel încât el să asigure norme și salarii pentru profesori și nu învățare pentru copii. Este punctul zero. A doua cauză o reprezintă felul depășit de timp în care profesorii ies din procesul de formare pe filieră didactică“, este de părere expertul.
Soluția corectă ar trebui să fie instituirea în masă, în toate universitățile din România și în facultăți, a licenței pentru profesia didactică. „Cu alte cuvinte, a admiterii faptului că istoric înseamnă ceva, profesor de Istorie înseamnă cu totul altceva, iar dacă vreau să mă fac profesor de Istorie, spre deosebire de colegul meu care vrea să devină istoric, intrăm în anul I la Facultatea de Istorie și pornim pe filiere paralele, pentru că pe mine mă pregătește această filieră pentru profesorat, iar pe colegul meu îl pregătește pentru cercetare de istorie“, explică Staș.
Școlile-pilot, exemplu de bune practici
„Nu este întâmplător deloc că lucrurile merg prost, pentru că, de fapt, profesia de profesor nu există în România. Ea este o Cenușăreasă, rezultând din aceste formări pe departamente de pregătire a personalului. De fapt, oamenii ies din facultăți istorici cu credite de pedagogie, ies filologi cu credite de pedagogie, ies matematicieni cu credite de pedagogie. Dar nu ies profesori de Matematică, profesori de Fizică, profesori de Istorie, pentru că așa este croită povestea asta. Răul adânc, în preuniversitar, e în gimnaziu și în liceu. Uitați-vă că Evaluările naționale și Bacalaureatul dau temperatura imediat, spun cât de prost e făcut“, este de părere expertul în politici educaționale.
Pentru a fi mișcate lucrurile este nevoie de decizie, iar aceasta, pentru a avea impactul dorit, cu atât de multe presiuni și împotriviri la schimbare, nu poate fi decât una politică, spune profesorul Marian Staș: „Dacă nu există voință politică, nu iese nimic, iar școlile-pilot, așa cum au început ele cu patru ani în urmă, au arătat clar că există clipa astrală și că în momentul în care clasa politică vrea, atunci lucrurile se întâmplă. Școlile-pilot merg bine și foarte bine, cele care și-au făcut transformările curriculare. Doar că acelea sunt 50, iar în țară sunt mii. Nu am văzut să aibă de gând Ligia Deca sau oricare dintre politicieni să transfere bunele practici din transformările curriculare ale școlilor-pilot în lege, astfel încât după patru ani, evident, acestea să devină modele de bună practică generalizată“.
Învățământul dual, parte din soluție
Marian Staș dă câteva direcții principale care ar trebui urmate și care ar putea oferi rezultatele așteptate într-un viitor nu foarte îndepărtat. Transformarea curriculară și licența pentru profesia didactică ar trebui însoțite de creșterea exponențială a mesajului public: „Meseria, brățară de aur“. Reconstrucția componentei tehnice și dezvoltarea învățământului dual, care și-a dovedit eficiența în state occidentale la care ne uităm cu jind, ar trebui să constituie priorități. Învățământul dual ar trebui să crească exponențial în următorii patru-cinci ani, susține expertul, pentru a valoriza generații întregi despre care constatăm că nu obțin rezultate bune la actualele discipline de examen, dar pentru care sistemul de educație nu face nimic pentru a le scoate în evidență adevăratul potențial.
„Copiii aceștia nu se poate să nu fie buni altfel, la altceva decât la Matematică și Istorie și toate pe care le fac la BAC-ul așa cum arată el acum. E obligatoriu de a găsi o soluție care să aibă două proprietăți importante. Prima este de a fi netrivială și corectă (doar pentru că acești copii au rezultate slabe nu le dau ceva de doi bani, și ei au nevoie de o evaluare corectă, onestă). A doua, să construiesc un proces de absolvire, de examinare, care să fie potrivit intereselor, dorințelor și aspirațiilor unor oameni pentru care acest tip de Matematică și acest tip de Română și toate acestea nu sunt Alfa și Omega“, susține Staș. „Fiecare suntem buni la ceva. Mulți dintre copiii aceștia nu sunt idioți, nu sunt proști, dar funcționează altfel. Atunci, este rostul sistemului de a croi niște programe de educație, niște modele curriculare, niște modele de examinare care să-i ajute pe acești copii să-și pună în valoare lucrurile pe care ei le știu cel mai bine și pe care știu că le pot face foarte-foarte bine“, a adăugat expertul.
Plata conform performanței, imposibilă
Titularizarea, care le creează profesorilor confortul siguranței la catedră, constituie în fapt unul dintre blocaje. Școala nu poate fi modernizată atâta vreme cât există „inamovibilitatea“, crede expertul în educație. „Sistemul trebuie să salarizeze, să evalueze și să recompenseze pe merit profesorii, dar, ce să vezi, inamovibilitatea o păstrăm. Astea sunt enunțuri care se bat cap în cap“, explică Staș.
Schimbarea actualului sistem de a accede în învățământ, de salarizare și de recompensare a profesorilor pe criterii de performanță va fi „o nucă tare“, crede Staș, „pentru că sindicatele noastre sunt extrem de conservatoare și vor opune rezistență“. Soluția ar putea fi una de tip deschiderea pieței forței de muncă în educație. „Soluția este închiderea subiectului otrăvit al inamovibilității și înlocuirea cu un mecanism de resurse umane elastic, flexibil, deschis, mai degrabă de tip liberal, care să permită circulația oamenilor între școli, angajările pe contracte de 5-7-8 ani, coroborat cu o carieră didactică deștept croită, și care să scoată din ecuație variabila inamovibilității. Pentru că titualizarea este egal mediocritate doar“, susține Staș.
Resetul prezidențial
Descentralizarea instituțională constituie un alt subiect sensibil care ar trebui repus în discuție. Merge însă mână în mână cu reorganizarea administrativ-teritorială, iar pentru ultima se ajunge din nou la decizia politică. „Când vine vorba de întreg sistemul, în opinia mea este o singură soluție, punct zero. Eu l-am numit reset prezidențial, pentru că acești zece ani au fost marcați de prestația absolut mediocră a actualului șef de stat. Blestemul mediocrității, dat cu ordin de la stăpânire de la actuala conducere de la Cotroceni, care s-a propagat mai departe într-un proces – România Educată mediocru – și care a condus la legislație mediocră, care nu transformă nimic din ceea ce am discutat noi aici. Dacă în decembrie, România va aduce în frunte un șef de stat capabil să facă acest reset și să asigure ieșirea din mediocritate, de acolo putem porni mai departe“, a conchis expertul în politici educaționale Marian Staș.
Se încarcă comentariile...
