Scandalul de la Liceul Goethe, studiu de caz. Meditațiile, școala de acasă fără de care elevii n-au mari șanse la examenele naționale

Elevii români fac meditații „la greu” pentru a trece Evaluarea Națională, Bacalaureatul, iar apoi pentru a intra la facultate. Este deja un sport național cunoscut și acceptat. Însă ce se ascunde, de fapt, în spatele acestei practici? O înțelegere tacită între profesori, elevi și părinți sau o constrângere a copiilor care sunt obligați de voie, de nevoie să se alinieze la trend? Doi specialiști în educație au explicat pentru „Adevărul” cum a luat naștere acest flagel, cine îl întreține și cum s-ar putea rupe cercul vicios

Scandalul de la liceul Goethe din București, acolo unde o profesoară de limba germană este urmărită penal pentru că îi constrângea pe copii să vină la meditații, readuce în discuție un fenomen care se practică de când lumea și pământul cu acordul tacit al tuturor celor implicați. Meditațiile au ajuns să fie un soi de școală paralelă cu învățământul clasic, o formă de educație privată complementară născută din nevoi diferite. Profesorul are nevoie de bani, părinții vor să-și vadă copiii absolvenți. La mijloc se află elevul, viitorul și cariera lui. Este, așadar, un subiect sensibil, care ne demonstrează că în România învățământul gratuit, de fapt, costă mult. Mai exact, 150 de lei pe ședință, cât era tariful doamnei antreprenor…de germană. Care, dacă va fi găsită vinovată, riscă o suspendare de până la 7 ani.

O vină colectivă

Avem în față o problemă majoră cu care se confruntă societatea și patru mari actori: elevul, părintele, profesorul și sistemul de învățământ în sine. Și ne întrebăm de la cine a pornit, de fapt, această nevoie de pregătire suplimentară? De la elevii care nu pot ține pasul cu materia predată în clasă? De la părinții care pun o presiune din ce în ce mai mare pe copii și le cer performanțe academice încă de la vârste fragede? Să fie oare din vina profesorilor care își rotunjesc astfel veniturile? Sau avem de-a face cu o problemă mult mai complexă născută dintr-un sistem de învățământ care șchioapătă? 

Marian Staș, expert în educație, este de părere că vorbim despre un soi de complicitate. O mână care o spală pe cealaltă. „O chestie mermelită și călduță. Cu toții știu că nu e bine, dar pun banul acolo că poate trece copilul, poate ia o notă mai mare. Este un cerc vicios de integritate autoîntreținut până când…cine clipește primul. Apoi, fiecare își ia mâna de pe celălalt și nimeni nu-și asumă nimic. Dar, în mod cert, o astfel de situație este generată de complicitatea tuturor. Dacă elevii ar învăța așa cum se cuvine, dacă profesorii ar fi buni profesioniști în clasă și dacă părinții și-ar face datoria de părinți așa cum se cuvine situația asta nu ar exista. Punct”, explică acesta.

Prin urmare, potrivit specialistului, vina este împărțită: „Cauza profundă a situației o reprezintă comportamentul incorect atât ca integritate cât și din punctul de vedere incompetenței tuturor părților implicate. Copiii nu învață cum ar trebui și atunci își cumpără notele pe banii părinților, părinții nu se ocupă de copii și pun banul la bătaie. Pe mulți îi interesează ca elevul să ia nota 10 chiar dacă nu știe nimic. Și profesorul care ia banul pentru că are nevoie”. Problema, crede Marian Staș, nu va avea prea curând o rezolvare. „Indiferent de câte pedepse se vor aplica, de constrângeri, pușcării sau legislații s-ar da”, spune el.

Iulian Cristache, președintele Federației părinților a declarat pentru „Adevărul” că, de fapt, vina aprține, în primul rând, școlii care nu-i pregătește pe copii pentru mai departe: „Sistemul de învățământ ar trebui să-i asigure copilului o educație de minimum nota șapte. Dar, cu excepția acelor clase de vârf, de top, în sistem se predă cam pentru nota cinci, șase”.

Școala, mai spune Cristache, nu-i pregătește pe copii pentru a face față examenelor de Evaluare Națională sau Bacalaureat. „Sunt foarte puțini copii care intră la facultate fără meditații. Școala nu este în stare să-i asigure copilului nota de trecere la examenele naționale, ce să mai vorbim despre facultate!”

Iar apoi este vina profesorilor, mai spune acesta. Expertul dă ca exemplu cazul scandalului recent de la Goethe. „De mult se știa despre buboiul ăsta din liceul Goethe. Acolo sunt foarte mulți bani, se știe și de șpăgile care se dau la încadrări, la examenele de diferență. Am fost sunat de cel puțin cinci mămici în ultimii patru ani. Una dintre ele este chiar o avocată care a dat în judecată liceul și a câștigat. Și care a ales să-și mute copilul de acolo. Copil care nu mai rezista presiunii. M-au sunat persoane foarte educate, care încercau să-i facă pe ceilalți părinți să înțeleagă că nu e normal ce se întâmplă acolo, că ar trebui să fie uniți și să nu subscrie la practicile ilegale ale conducerii și profesorilor”, a precizat Iulian Cristache.

Marian Staș consideră că tentații vor fi mereu: „Întotdeauna vor fi și oameni fără caracter, dispuși să mediteze indiferent dacă elevii sunt sau nu de la clasa lor. Ce s-a întâmplat la Goethe este una dintre situațiile aberante din ciclul somnul rațiunii naște monștri. În momentul în care toată povestea asta s-a lăsat cu dosar penal, e clar că e vina profesoarei respective, căci altfel nu ar fi ajuns în acest punct fierbinte”.

Iulian Cristache vorbește însă și despre un fenomen cu rădăcini adânc înfipte în trecut, dar și în conștiința oamenilor. Căci nu avem de-a face cu o practică de ieri de azi, ci cu una care a traversat generații. Sub această umbrelă a meditațiilor se ascund mai multe tentacule ale caracatiței. Trei, mai exact: vorbim, în primul rând, despre copiii care se meditează pentru performanță, apoi despre meditațiile impuse de profesorii de la clasă și despre pregătirea elevului cu persoane din afara sistemului: foste cadre didactice sau profesori carea activează în alte instituții de învățământ.

„Elevii, constrânși să vină la pregătire pe bani”

Specialistul a explicat că există mari diferențe între pregătirea pentru performanță și cea prin constrângere. „Aici este, de fapt, mare problemă. În momentul în care profesorul de la clasă constrânge elevii să vină la pregătire suplimentară, evident contra cost”. Dacă nu, apar consecințele…dintre cele mai grave. „În primul rând, se observă comportamentul profesorului față de elevul care nu ia meditații. Poate să-l asculte mai aprig, poate să-l persecute, să-l țină în tensiune”.

O altă metodă pentru a-i convinge pe părinți să-și trimită copiii la pregătire suplimentară este predarea materiei pe repede-nainte, „astfel încât elevilor să le fie aproape imposibil să înțeleagă. Consecința? Sunt obligați de împrejurări să ia meditații pentru note de trecere. Și iată cum se împușcă doi iepuri dintr-un foc: note bune, liniștea asigurată”.

Există, însă, situații și mai absurde atunci când copilul face două meditații la aceeași disciplină. „Cu profesorul de la clasă, ca să nu-l supere și să-și cumpere și el liniștea, dar și cu un al doilea profesor ca să se asigure că face performanță”, mai spune Iulian Cristache.

Mai este o variantă la care recurg unii profesori. Este vorba despre testarea care are loc după o vacanță mai lungă, timp în care copiii înregistrează, poate, niște pierderi. „Le dai repede testarea inițială, cum este de altfel și normal, ca să știi care este nivelul și de unde pleci cu acei copii, însă le dai un test de dificultate peste medie. Mulți dintre ei vor lua note mici, părinții se vor alarma și își vor trimite copiii…unde? La meditații!”

Iulian Cristache este de părere că meditațiile își au rostul lor totuși. Există prin urmare o excepție când aceste ar putea fi permise la clasă.

„Nu am nici o problemă cu profesorii care își meditează elevii pentru a obține performanță la disciplina respectivă. Este normal ca acești copii să fie pregătiți suplimentar. Este normal să existe continuitate cu profesorul care predă la clasă. Există posibilitatea, de exemplu, să fii elev la una dintre clasele de top dintr-o școală, să ai la clasă unul dintre cei mai buni profesori și atunci este firesc să faci meditații cu el. Însă, atenție! Când vorbim despre performanță acest profesor nu te va avantaja în detrimentul colegilor. Dimpotrivă. Te notează obiectiv, ba chiar de multe ori este mai exigent cu elevii pe care îi pregătește în particular. Unii profesori de top penalizează chiar un elev care se pregătește pentru performanță dar la clasă nu-și dă interesul”.

Părinții cer o reformă din temelii

„Să ne comportăm cu integritate și să spunem cu toții Stop! Până aici și mai departe nu! Dacă am proceda așa, probabil că sistemul va începe să funcționeze altfel”, consideră  Marian Staș. Dar nu se vrea din nici o parte, căci fiecare are interesul lui. „Este un subiect care ține de ceea ce înseamnă slăbiciunile naturii umane ale fiecăreia dintre părți. În general, iese prost și încep să apară dosare penale când una dintre părți se supără. Încep să se dea în gât unii pe alții când nu le mai convine ceva”, a mai declarat specialistul.

Ce ar trebui făcut pentru a rupe acest cerc vicios? Iulian Cristache ne-a prezentat o adevărată reformă. „Să ne inspiram și noi din cum se procedează în afară. Fiecare profesor să fie obligat să stea la școala opt ore. De la ora 08.00 la ora 16.00, ca orice alt salariat. Fie că are opt ore la clasă sau mai puține. Dacă are mai puține, să i se aloce un birou în cadrul școlii, așa cum vedem că se întâmplă în străinătate. Ce face el după ora 16.00 este deja treaba lui. Se află în afara programului. Dar vă spun eu că după opt ore de muncă, nu mai are el timp de meditații”, arată acesta.

Apoi, mai spune expertul, ar trebui ca programul „Școala după școală” să fie implementat în cât mai multe unități de învățământ: „Să se învețe într-un singur schimb, iar după terminarea orelor copiii să rămână în școală. Să fie meditați de către profesorii de la clasă, iar profesorii să aibă un salariu fix. Dar profesorului nu-i convine. Motivul e lesne de înțeles: școala nu i-ar oferi atât de mulți bani cât ar câștiga el dacă i-ar medita pe copii în particular”.

Pe de altă parte, recunoaște Iulian Cristache, multe școli nu au spațiu fizic pentru a le permite elevilor să învețe într-un singur schimb. Motivul? „Vizele de flotant și suprapopularea școlilor. În toate școlile din centru se cumpără vize de flotant. Vorbim de fals în înscrisuri și declarații. Dacă te duci la 5 kilometri în stânga sau în dreapta o să găsești școli unde nu este înghesuială, iar acolo s-ar putea desfășura programul Școală după școală”, a mai spus el.

Și părinții poartă vina lor. „Părinții caută să trimită copilul într-un mediu educațional cât mai avansat. Sunt mulți care cer copiilor performanțe academice de la vârste din ce în ce mai fragede. De exemplu: Ministerul Educației a revizuit calendarul competițiilor și al concursurilor și le-au eliminat pe cele de la școala primară. Ce s-a întâmplat imediat după? O mulțime de părinții s-au revoltat că nu-și mai pot trimite copiii la concursuri din ciclul primar”, conchide părintele.

De la ce a pornit scandalul din liceul Goethe

Ce s-a întâmplat mai exact la liceul Goethe? La jumătatea lunii ianuarie, mama unui elev a trimis o sesizare ministerului Educației în care reclama faptul că unul dintre profesorii care îi meditau copilul a început să-l persecute. Asta după ce, spune femeia, elevul ar fi renunțat la serviciile cadrului didactic respectiv. După primirea acestei reclamații, ministerul a trimis la liceu Corpul de Control care a declanșat o anchetă și a luat la bani mărunți conducerea colegiului. Ulterior, toți cei trei directori ai colegiului au demisionat ca reacție la atitudinea „umilitoare” la care au fost supuși. Au revenit însă repede asupra deciziilor.

Ieri, a fost făcut public raportul corpului de control care a confirmat povestea părintelui. Și s-au propus mai multe măsuri: în primul rând, a fost sesizat Parchetul, apoi a fost cerută cercetarea disciplinară a cadrului didactic dar și a directoarei colegiului. Corpul de Control al ministerului Educației a cerut inspectoratului școlar general o inspecție generală, iar ministerului educației constituirea unei comisii care să verifice respectarea măsurilor interne dispuse de către conducerea unității de învățământ referitoare la prevenirea și combaterea fenomenului de bullying.

Potrivit surselor din anchetă, profesoara medita mai mulți copii într-un apartament special destinat acestei activități, iar prețul cerut pe ședință era de 150 de lei.