Rețeta succesului pentru performanță la școală, dar și în carieră, explicată de un specialist în Educație. Cum poate ajunge orice elev, olimpic
0Specialiștii în Educație dar și părinții olimpicilor spun că orice elev poate obține performanțe școlare deosebite dacă este respectată o rețetă simplă, care implică inclusiv acceptare, implicare și mai ales pregătire psihică. Învățatul pe de rost este considerat moartea performanței.
Performanța în educație pare un obiect greu de atins pentru mulți elevi. Olimpicii par o categorie aproape extraterestră, un panteon în care doar puțini au acces. La fel și cu performanța în carieră, pe care doar o anumită categorie de persoane o poate atinge. Specialiștii în educație, profesorii, spun însă că performanța educațională și mai apoi o viață profesională realizată atât din punct de vedere financiar cât și spiritual, este accesibilă, de fapt, tuturor elevilor. Dacă sunt urmați o serie de pași simpli dar și adoptarea unei mentalități constructive mai ales din partea părinților.
Atitudinea și implicarea părinților, punctul de plecare pentru o viață școlară de succes
Cristina Bălăucă este profesor de fizică, cu experiență, la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Botoșani, una dintre școlile de elită din Moldova dar și inspector școlar general adjunct la ISJ Botoșani. În plus, este și mama unui tânăr profesionist în domeniul cercetării IT și matematicii, care a fost în timpul vieții școlare, multiplu olimpic național și internațional. Este vorba despre Ștefan Bălăucă, cel care a obținut șase medalii la Olimpiadele Internaționale de Științe plus alte premii și distincții în perioada facultății. În baza experienței de la catedră cu elevi de elită dar prin prisma experienței de părinte de olimpic internațional, Cristina Bălăucă explică care sunt factorii care pot face din orice elev, un elev de succes și mai apoi un profesionist cu o carieră de succes. În primul rând, Cristina Bălăucă menționează faptul că orice elev are potențial de performanță școalară.
Părinții sunt factorul principal. În primul rând aceștia trebuie să-l ajute să-și descopere pasiunea și domeniul în care este bun. „Toți elevii pot fi olimpici. Toți elevii pot performa, este imposibil să nu aibă ceva în care să nu exceleze. Numai că acel potențial trebuie întâi descoperit și mai apoi folosit. În primul rând este vorba despre susținerea familiei. Atunci când părintele a descoperit că acel copil poate să facă ceva, să performeze, într-un domeniu dar îi spune că ”nu-ți este de folos” sau ”la ce-ți trebuie ție așa ceva?, totul s-a terminat. Copilul nu se va mai gândi să mai facă ceva. Este ca o revoltă.Atâta timp cât tu descoperi la copilul tău că ar putea merge pe o anumită cale, să-l lași să facă lucrul acela, chiar dacă este fotbal, matematică, teatru, oricare materie de care este pasionat. Lasă-l să facă, încurjează-l. Prima etapă este descoperire. Copilul trebuie lăsat să descopere ce-i place. Părinții trebuie să se implice și să-i ofere o paletă largă de activități și experiențe, prin care el să descopere la ce este bun, ce-i place. Iar părintele trebuie să-i accepte aceea pasiune și abilitate chiar dacă nu corespunde cu așteptările, dorințele, proiecțiile sale. ”, spune Cristina Bălăucă. Cu alte cuvinte, spun specialiștii, părinții în primă fază trebuie să răspundă curiozității copiilor și totodată să-i agreneze în tot felul de activități pentru a-și descoperi pasiunile și punctele forte, acolo unde se simte confortabil, activitățile care-i aduc satisfacții.
”Copilului care-i este impus un domeniu nu va atinge performanța majoră”
După descoperirea pasiunii și abilităților copilului și acceptarea lor, a doua etapă este încurajarea copilului să-și urmeze pasiunea și să-și potențeze abilitățile existente până la capacitatea maximă, de-a lungul vieții școlare. Pe scurt, pe lângă descoperirea abilităților, al doilea ingredient al performanței școlare este pasiunea. Dacă face un lucru cu plăcere, spune Cristina Bălăucă, copilul nu va simți stresul învățării, exersării. În plus, nu trebuie să se impună domeniul în care să performeze. ” Lasă-l să facă, încurajează-l, pentru ce îi face plăcere va lucra cu spor, va învăța ușor, va lucra fără să simtă stres, oboseală, pentru că este ceea ce simte să facă cu adevărat. Ăsta este secretul. Copilului care-i este impus un domeniu, îl va face în cele din urmă, dar doar de nivel mediu. Nu va tinge performanța majoră. Copilul care este pasionat de domeniul respectiv, vrea să mai rezolve ceva, sau să mai învețe o partitură la muzică, sau să mai dea un gol la fotbal. Acolo el se duce de plăcere și va da tot ce are mai bun. Nici nu-și va da seama cum trece timpul, nu va resimți stresul ca un copil obligat să facă ceva.”, adaugă profesorul botoșănean.
Concurența pozitivă și pregătirea psihică. „Copilul trebuie învățat să piardă„
Ingredientele numărul trei și numărul patru sunt, așa cum arată specialiștii, concurența pozitivă dar mai ales pregătirea psihică a copilului pentru a face atât față vieții de școlar cât și a concursurilor sau olimpiadelor. Cristina Bălăucă spune mediul concurențial este locul unde copilul se poate evalua, își poate împinge limitele, poate crește și totodată este mediul în care învață să treacă peste eșec. ”Este foarte importantă concurența, dar să fie o concurență constructivă. Nu trebuie comparat cu alții, certat în comparație cu alții. Copiii noștrii trebuie învățați să și piardă. Sunt mulți copii care la primul eșec, renunță. Nu, la primul eșec trebuie să te ambiționeze mai mult, mai ales dacă este domeniul care-ți place. Dacă este un domeniu impus de mama și apare și eșecul, s-a terminat totul. ”, adaugă profesorul botoșănean.
Specialiștii sfătuiesc părinții să ofere un mediu emoțional încurajant pentru copii, mai ales în preajma examenelor, concursurilor și olimpiadelor. În plus să-i pregătească pentru eșec, dar și pentru a da tot ce au mai bun, fără presiune psihică și condiționări. ” În timpul examenului nu contează numaidecât ceea ce a-i învățat. De foarte multe, copii buni se blocheză. Trebuie pregătit și psihic. Trebuie pregătit mult înainte de un examen, de un concurs. Este foarte importantă starea lui de spirit. Să știe și să înțeleagă plecând de acasă la acel examen sau concurs, că se poate să nu facă față, dar nu este nicio problemă, vom învăța din greșeli. Dacă noi de acasă îl amenințăm cu pedepse, sau îl condiționăm nu este ok. El trebuie să meargă pentru el și de plăcere. Este imposibil să nu ai emoții, indiferent e cât de bine poregătit ești. Stare aia de bine de după examen te ajută să-l abordezi pe următorul. Dacă părinții au așteptări peste capacitatea copilului, îi induc o stare de emoție nocivă.”, spune Cristina Bălăucă.
”Un copil tocilar greu poate ajunge olimpic”
Ca mamă de olimpic, Cristina Bălăucă spune că aceștia au o viață cât se poate de normală, cu pasiuni și activități firești vârstei lor. În plus, mărturisește că asocierea lor cu ”tocilarii” este total eronată. „Au o viață cât se poate de normală. Un olimpic este asimilat greșit cu un tocilar. Pentru mine ca profesor, tocilarul este cel care nu înțelege ce învață, memorează mai ales mecanic. El știe atunci și atât. Un copil tocilar greu poate ajunge olimpic. Un copil olimpic învață prin descoperire, iar acele lucruri pe care le-a învățat nu i se vor șterge din minte niciodată.”, conchide profesorul botoșănean.
Se încarcă comentariile...
