Rectorul Marian Preda: Universitatea din Bucureşti nu poate susţine un proiect de lege care nu are o viziune privind promovarea învăţământului de calitate

Foto: UniBuc

Universitatea din Bucureşti nu poate susţine un proiect de lege care nu are o viziune privind promovarea învăţământului de calitate şi a cercetării fundamentale şi perpetuează sistemul inechitabil de finanţare, a afirmat rectorul Marian Preda.

Universitatea din Bucureşti a publicat luni un dialog între Mirabela Amarandei, Director Politici Publice şi Purtătorul de cuvânt al Universităţii din Bucureşti, şi profesorul Marian Preda, Rectorul Universităţii din Bucureşti, despre propunerile din Lege. 

Întrebat cum vede schimbările propuse în textul de lege a învăţământului superior, rectorul Marian Preda, care a şi participat la consultările recente de la Guvern cu reprezentanţii Consorţiului Universitaria, a afirmat că acestea „perpetuează sistemul inechitabil de finanţare a universităţilor”.

„Ca să fac o primă evaluare generală, în ciuda încercărilor noastre mai vechi sau recente de a sprijini proiectul prin implicarea specialiştilor în educaţie ai Universităţii, prin consultări sau prin propuneri de îmbunătăţire a proiectelor de legi ale educaţiei, situaţia este foarte îngrijorătoare. Am fost ignoraţi, amânaţi, am tras semnale de alarmă publice cu privire la lipsa de dialog iar când am ajuns la discuţii şi negocieri pe o listă minimală de modificări pe care Consorţiul Universitaria le-a făcut, de altfel, publice, cele mai multe au fost respinse parţial sau total

Vorbesc doar în numele UB şi spun răspicat că Universitatea din Bucureşti nu poate susţine un proiect de lege care nu are o viziune privind promovarea învăţământului de calitate, de elită şi a cercetării fundamentale şi care perpetuează sistemul inechitabil de finanţare a universităţilor, indiferent de performanţa academică a instituţiilor”, a afirmat rectorul Marian Preda.

De asemenea, potrivit lui, procesul de eleaborare a acestor proiecte de lege e „profund greşit”.

„Prima problemă majoră a proiectelor de lege este­ procesul în sine de elaborare, care e profund greşit: din birou, fără analize serioase, cu şi de către un grup monocolor de autori care nu include specialişti în domeniul educaţiei sau ai altor ştiinţe sociale, fără consultarea principalilor actori din sistem- cei care ar trebui să implementeze aceste legi, precum marile universităţi”, a afirmat rectorul UniBuc.

Rectorul Marian Preda a reclamat totodată că „prin decidenţii reprezentanţi în exclusivitate ai ingineriei sau ai medicinei, se perpetuează subfinanţarea domeniilor din celelalte ştiinţe”, adăugând că astfel universităţile comprehensive, au un coeficient de finanţare dezechilibrat, în raport cu ingineria sau medicina.

„Am cerut în discuţiile cu Ministerul utilizarea costului real pe student ca bază de calcul în finanţare şi justificarea publică a formulei de calcul şi a fiecărui coeficient atât pentru finanţarea de bază (pe student) cât şi pentru finanţarea suplimentară. Nu am primit un răspuns favorabil.

De asemenea, am trimis în anii trecuţi propuneri în scris la CNFIS, dar biroul de decizie din care UB şi UBB, cele mai mari universităţi din România nu fac parte, le-a ignorat, le-a amânat sau le-a respins pe cele mai multe”, a mai afirmat rectorul UniBuc.

Ca să nu credeţi că este vreo bătălie pe funcţii şi că 

El a menţionat că fondurile sunt „inechitabil dirijate! şi a prezentat şi exemplu de analiză comparativă.

„Universitatea din Bucureşti are aproape 34 de mii de studenţi, Politehnica are cam 60% din această cifră, iar Medicina din Bucureşti cam 35% din câţi avem noi, aproape de 3 ori mai puţini. Când vine vorba de bani de la bugetul de stat, însă, Politehnica, cu 60% din numărul nostru de studenţi, are 160% din veniturile publice ale UB, iar UMF Bucureşti, cu 1/3 din numărul nostru de studenţi, are o finanţare publică totală aproape identică. Cam la fiecare dintre cele două finanţarea per student este de peste 2,6 ori mai mare decât la UB.”, a subliniat rectorul. 

Potrivit rectorului Marian Preda, problema principală pentru Universitatea din Bucureşti este că „proiectul de Lege a învăţământului Superior perpetuează un monopol asupra deciziilor şi resurselor deja stabilit de vreo două decenii şi menţinut cu foarte scurte perioade în care a fost uşor slăbit, dar niciodată eliminat”

„Este monopolul unui singur domeniu fundamental de studii, al unui singur oraş de provenienţă a decidenţilor şi aproape al unei singure universităţi din care vin  aproape toţi cei care ocupă poziţii de vârf în învăţământul superior românesc”, a adăugat el.

Întrebat cum vede, în acest moment şi în acest context, viitorul Universităţii din Bucureşti, rectorul a spus că speră ca proiectul de lege să fie îmbunătăţit, dar că oricum ar fi, tinerii rămân interesaţi de această instituţie de învăţământ.

„Visez la un moment în care să avem şi noi o viziune şi o strategie privind universităţile de elită, aşa cum au toate ţările puternice din lume, un program de finanţare preferenţială a cercetării şi implicit a 18-20 de universităţi de elită din cele aproape 100 de universităţi din România. Atunci vom ajunge şi noi să avem din nou universităţi în top 500 mondial, nu doar programe de studii precum cele câteva care mai rezistă în topuri în prezent. Sper ca proiectul de lege să fie îmbunătăţit. Vom trimite, cu bună – credinţă propunerile noastre la Minister, dar şi la Preşedinţie şi la Parlament.

Sper ca proiectul să fie discutat în Parlament şi vom promova acolo propunerile noastre. Oricum va ieşi legea, ea nu va fi veşnică. Dacă va fi armonizată cu interesele actorilor principali din sistem, va avea viaţă mai lungă.  Dacă nu, vom căuta noi parteneri de dialog, mai deschişi la problemele şi soluţiile noastre. Şi ne vom face treaba mai departe cu credinţa în ceea ce ştim că facem bine, în tinerii noştri şi cu speranţă pentru viitor. Indiferent de situaţie, noi vom face tot ce putem pentru a ne apăra valorile şi principiile în care credem, pentru a forma noi generaţii de profesionişti şi buni cetăţeni. Asta nu ne-o poate lua nimeni prin lege. Şi nici interesul tinerilor pentru Universitatea noastră, cea care îi sprijină să îşi construiască viitorul”, a conchis rectorul Marian Preda.