Băsescu cere demisia ministrului Muncii, care şi-a pensionat preferenţial soţul. Câmpenau susţine că este victima unui „linşaj mediatic”. Ponta o apără
0
Preşedintele Băsescu a cerut miercuri seara demisia Marianei Câmpeanu. Ministrul Muncii i-ar fi dat soţului său în 2005, pe când conducea Casa de Pensii Ilfov, pensie şi indemnizaţie de însoţitor în baza unor acte discutabile. Câmpeanu susţine însă că este vorba despre o campanie de denigrare a sa. Premierul o susţine.
UPDATE Premierul Victor Ponta a afirmat că o va susţine pe Mariana Câmpeanu în postul de ministru al Muncii atât timp cât preşedintele Traian Băsescu nu argumentează cu dovezi acuzaţiile la adresa acesteia, precizând că îşi apără în aceste condiţii toţi miniştrii.
"Am luat decizia ca de fiecare dată când preşedintele Băsescu atacă fără argumente şi fără probe un ministru al Guvernului să îl apăr pe acel ministru. Am făcut acelaşi lucru cu toţi miniştrii şi, până când Băsescu nu-şi dovedeşte acuzaţiile, eu îmi apăr echipa de miniştri", a spus Ponta.
Preşedintele Traian Băsescu a făcut apel la ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, să-şi prezinte demisia dacă ştie că soţul ei nu este invalid şi nu are niciun handicap care să îl încadreze în gradul întâi de invaliditate.
Asta după ce în presă a apărut o informaţie potrivit căreia Iulian Câmpeanu, soţul ministrului Muncii, Mariana Câmpeanu, ar fi obţinut în 2005 atunci când soţia sa ocupa funcţia de director la Casa de pensii Ilfov, atât pensie de invaliditate pentru gradul întâi de handicap, cât şi indemnizaţie de însoţitor.
„Cu acte neclare si diagnostice discutabile, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, i-a dat soţului pensie şi cel mai mare grad de invaliditate”, susţin jurnaliştii Centrului de Investigaţii Media.
În replică, ministrul Muncii susţine că „încetarea contractului de muncă, survenită la 1 martie 2005, a fost determinată tocmai de faptul că societatea la care îşi desfăşura activitatea a constatat că Iulian Câmpeanu avea probleme de concentrare la locul de muncă, absenta perioade lungi de timp, într-un cuvânt, activitatea sa nu se mai ridica la nivelul de exigenţă al angajatorului”, a explicat ministrul motivele acordării pensiei de invaliditate pentru Iulian Câmpeanu.
54.000 de lei pe lângă pensie
Numai din indemnizaţia pentru însoţitor, de care beneficiază (pe lângă pensie – n.r.), Iulian Câmpeanu a primit, după calculele Centrului de Investigaţii Media, peste 54.000 de lei - valoarea indemnizaţiei fiind în 2005 de 310 lei, iar în 2013 de 633 de lei.
Cât despre valoarea pensiei, aceasta a trecut de la suma de aproape 340 de lei, aferentă pensiei de invaliditate acordate în 2005, la suma de aproximativ 930 de lei, de care beneficiază din 2009, de când a trecut la pensia acordată pentru limită de vârstă, după ce a ajuns la vârsta legală de pensionare. Conform unui fluturaş de pensie al lui Iulian Câmpeanu, obţinut de sursa citată, în noiembrie 2013, acesta a primit de la stat 1.530 de lei.
Ministrul Muncii însă susţine că nu a existat un interes de natură materială pentru ca Iulian Câmpeanu să fie declarat inapt de muncă la vârsta de 59 de ani, „primind o pensie lunară de 350 lei în condiţiile în care, dacă şi-ar fi continuat activitatea, veniturile sale salariale ar fi fost în mod vădit mult mai consistente”.;
Scenariul unei pensionări anticipate
Concret, pe 2 martie 2005, Iulian Câmpeanu (atunci de 58 de ani) a depus cererea de acordare a pensiei de invaliditate la instituţia condusă chiar de soţia sa, deşi avea domiciliul în Bucureşti şi înainte de a avea certitudinea dizabilităţii.
Abia după o săptămână, pe 8 martie 2005, Barbu Cerbulescu, medic specialist de expertiza muncii şi angajat al Casei de Pensii Ilfov, i-a acordat lui Câmpeanu decizia de încadrare în gradul 1 de handicap, adică incapacitate totală de muncă şi nevoia de a avea un însoţitor.
Dincolo de rapiditatea obţinerii acestui certificat, pentru care alţi pensionari aşteptă şi un an, jurnaliştii citează medici care susţin că „o parte dintre bolile de care suferă Iulian Câmpeanu sunt nişte patologii relativ comune: steatoză hepatică, ateroscleroză, aritmie (cardiacă) sau ulcer duodenal cronic”, iar celelalte afecţiuni, “lacunarism cerebral” sau “sindrom psiho-organic”, sunt „insuficient detaliate”.
„Cert este că, în baza documentului parafat de Cerbulescu, după nici trei săptămani, în 25 martie 2005, Casa Judeţeană de Pensii Ilfov condusă de Mariana Câmpeanu emite pentru soţul acesteia decizia 114198 prin care îi acordă “pensie de invaliditate cu indemnizaţie de însoţitor”, arată ancheta.
Despre pensionarea soţului ei la Casa Judeţeană de Pensii Ilfov, Câmpeanu susţine că nu a fost „un favor” şi nici „un caz singular”, ci o necesitate având în vedere că în acea perioadă toate casele de pensii ale sectoarelor din Bucureşti erau supraaglomerate, din cauza procesului de recalculare a pensiilor.
„Astfel, mii de cetăţeni din diferite sectoare ale municipiului Bucureşti au fost preluaţi, în acei ani, de Casa Judeţeană de Pensii Ilfov”, a menţionat ministrul, explicând că decizia de pensionare pe caz de boală se ia în funcţie de dosarul medical, şi nu de casa de pensii unde este analizat. În plus, Câmpeanu nu neagă capacitatea de deplasare a soţului ei, în continuare beneficiar de indemnizaţie de însoţitor, şi susţine că este „o persoană deplasabilă şi relativ coerentă”.
Ministru specialist în pensii
Mariana Câmpeanu a intrat în sistemul de pensii românesc în februarie 2001, direct în funcţia de şef al Casei de pensii a judeţului Ilfov, după ce a condus trei ani Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială Ilfov. A stat la casa judeţeană de pensii până în 2007, după care a ocupat, timp de aproape un an şi jumătate, funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, la Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale. Ascensiunea demnitarului liberal a continuat chiar cu funcţia de ministru al Muncii.
Soţul ministrului Muncii, Mariana Câmpeanu, ar fi obţinut în 2005, când soţia sa ocupa funcţia de director la Casa de pensii Ilfov, în aproape două săptămâni, atât pensie de invaliditate pentru gradul întâi de handicap, cât şi indemnizaţie de însoţitor, în lipsa unui certificat medical foarte clar şi deşi acesta avea domiciliul în Bucureşti, arată o anchetă realizată de Centrul de Investigaţii Media şi B1TV.
Se încarcă comentariile...
