Psihologii susțin aplicația UE pentru raportarea cyberbullyingului: o necesitate într‑o lume digitală periculoasă pentru copii

Comisia Europeană are o nouă strategie privind combaterea hărțuirii online (cyberbullying), care ar putea fi implementată în toate țările membre UE. Strategia include și o aplicație, prin care copiii și adolescenții vor putea semnala când sunt victime ale acestui fenomen și vor putea primi ajutor. Potrivit datelor Comisiei, unul din șase copii din Europa, cu vârsta între 11 și 15 ani, este afectat de cyberbullying. 

FOTO Shutterstock

Cum ar putea arăta aplicația

Prin intermediul aplicației - aflată acum doar la stadiul de plan -  copiii și adolescenții care sunt victime ale hărțuirii cibernetice vor putea raporta incidentele, în mod confidențial, și vor putea obține sprijin rapid prin intermediul liniilor naționale de asistență. Aplicația va permite, spun reprezentanții Comisiei Europene, și stocarea și transmiterea în siguranță a dovezilor.

Organizația va crea modelul de bază, iar statele membre UE îl vor putea adapta și conecta la serviciile naționale existente. 

Aplicația face parte din ,,Planul de acțiune împotriva hărțuirii cibernetice", prin care autoritățile europene își doresc să facă internetul mai sigur. 

FOTO Comisia Europeană

Copiii se simt singuri în fața abuzurilor online

Ilona Chiriac, psiholog în cadrul ONG-ului World Vision România spune că o astfel de aplicație răspunde direct nevoilor semnalate chiar de copii. 

,,Membrii Consiliului Consultativ al Copiilor din cadrul World Vision România au atras atenția în mod repetat asupra lipsei unor mecanisme sigure, simple și confidențiale prin care elevii să poată raporta abuzuri, inclusiv hărțuire și agresiuni manifestate în mediul online. Copiii vorbesc frecvent despre teama de a reclama situațiile de violență sau bullying, despre neîncrederea că vor fi luați în serios sau despre frica de represalii. În acest context, un instrument digital anonim poate reduce barierele de raportare și poate oferi un sentiment real de siguranță".

Efectele hărțuirii online

Dacă mulți părinți se tem de hărțuirea față în față, la școală sau în cercul de cunoștințe, practica arată că mediul online este de fapt mai periculos, dintr-o serie de motive.

,,Hărțuirea online nu este „mai puțin gravă” decât cea offline; în multe situații, impactul psihologic poate fi chiar mai intens. Spre deosebire de agresiunile față în față, victima nu se poate retrage ușor din spațiul digital, iar expunerea poate fi constantă și repetitivă, 24 de ore din 24. Mesajele, comentariile sau imaginile distribuite pot rămâne online pentru mult timp, pot fi redistribuite rapid și pot ajunge la un public foarte larg, amplificând sentimentul de rușine și neputință al copilului", explică psihologul. 

Formele hărțuirii digitale: de la jigniri la șantaj

Care sunt cele mai frecevente forme ale hărțuirii digitale? Ilona Chiriac spune:

,,Hărțuirea digitală poate lua forme variate, de la jigniri și amenințări în mesaje private sau comentarii publice, la răspândirea de zvonuri, publicarea de fotografii fără consimțământ, excluderea deliberată din grupuri online, furtul identității, manipularea imaginilor sau șantajul digital". 

Astfel de cazuri nu sunt deloc puține, pentru că discrepanța între accesul la tehnologie și nivelul scăzut de pregătire în domeniul protecției digitale e mare. Educația digitală devine așadar o obligativitate pentru a proteja copiiii, nu o opțiune. 

Cine sunt cei care agresează online?

,,În multe situații, agresorii sunt persoane cunoscute copilului – colegi sau membri ai grupului social. Mediul online devenind astfel o extensie a relațiilor din viața reală, iar conflictele sau dinamica de grup transferându-se cu rapiditate în online", explică psihologul. 

Și dacă în astfel de situații, copiilor și adolescenților le poate fi mai ușor să ceară și să primească ajutor, pericolul poate deveni și mai mare atunci când agresori sunt persoane pe care nu le cunosc în realitate. 

,,Conform unui sondaj realizat de World Vision România, peste o treime dintre adolescenții respondenți au fost abordați online de adulți necunoscuți cu mesaje de natură sexuală, iar aproape două treimi au primit mesaje nedorite de la persoane pe care nu le cunoșteau personal.Astfel interacțiunile care rămân exclusiv online implică riscuri mai mari din cauza anonimatulului, distanțării emoționale și a lipsei consecințelor imediate care pot încuraja comportamente agresive sau inadecvate agresorul fiind mai dificil de găsit și tras la răspundere", subliniază Ilona Chiriac.