Politicienii ne vor proşti! Efectele bugetului alocat Educaţiei asupra calităţii învăţământului

Calitatea umană va scădea dacă nu se investe mai mult în Învăţământ, atrag atenţia specialiştii. „Dacă la clasă se învaţă în continuare pe table învechite şi nu există nici măcar cretă, nu putem spune că investim în Educaţie. O ţară care nu investeşte în Educaţie nu poate decât să decadă”, susţine Mircea Kivu.

Ministerul Educaţiei are alocat pentru 2017 un buget de 8,24 miliarde de lei, în scădere cu 7,89% faţă de execuţia preliminată în 2016, potrivit proiectului de buget postat luni pe site-ul Ministerului Finanţelor. 

Experţii în Educaţie trag însă un semnal de alarmă şi susţin că stagnarea investiţiilor în Educaţie sau scăderea alocării bugetare în domeniu ar putea transforma România într-o naţiune de oameni manipulabili. 

Preşedintele Asociaţiei EDU CER, Educaţie şi Cercetare, Ştefan Vlaston apreciază că, dacă vom continua să menţinem Educaţia în poziţia de Cenuşăreasă, viitorii electori nu vor fi capabili să delibereze. Potrivit acestuia, un electorat capabil să aleagă este un electorat educat, or dacă nu se investeşte îndeajuns în infrastructură, material didactic, nu-l vom avea niciodată.

„Cel mai probabil, guvernul actual îi vrea „proşti” pe electori. Să nu se prindă când sunt amăgiţi cu pomeni electorale, cu programe de investiţii mirobolante, cu creşteri de salarii, de burse şi alte asemena amăgiri”, a scris Vlaston pe blogul său de pe platforma Adevărul.

La rândul lui, sociologul Mircea Kivu subliniază că fără Educaţie scade şi calitatea umană a unei naţiuni. 

„Educaţia creşte oameni de calitate. Dacă investim puţin în Educaţie, vom vorbi de o slabă calitate umană. Va scădea calitatea naţiunii. Este adevărat, calitatea învăţării depinde şi de cât de bine sunt remuneraţi profesorii, dar nu numai de asta. Or, dacă luăm din alte segmente pentru a creşte salariile profesorilor, iar la clasă se învaţă în continuare pe table învechite şi nu există nici măcar cretă,  nu putem spune că investim în Educaţie. O ţară care nu investeşte în Educaţie nu poate decât să decadă”, susţine sociologul Mircea Kivu. 

Preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România, Vlad Cherecheş, prevede un viitor negru pentru cercetare, dacă nu se investeşte în centrele de cercetare, iar studenţii, spune acesta, vor sta în continuare în cămine improprii dacă nu se investeşte. 

„Dacă finanţarea de bază nu creşte  sau dacă creşte doar ca să acopere creşterile salariale înseamnă nu vor fi bani să se investească în îmbunătăţirea educaţiei, în formarea profiler, în infrastructură educaţională, materiale didactice. Dacă nu cresc banii pentru cămine, cantine, şi anul acesta studenţii vor rămâne câte cinci în cameră, tot cu băi pe palier şi condiţii mizere în cămine. În acelaşi timp, sacă nu cresc banii pentru Cercetare, rămânem la coada Europei pe cercetare şi inovare, nu vom avea bani pentru centrele de cercetare”, prevesteşte, sumbru, Cherecheş. 

Lipsa de comunicare a Ministerului creează confuzii

Federaţia Coaliţia pentru Educaţie acuză Ministerul Educaţiei că nu este transparent, iar tot procesul de construcţie a bugetului stă sub o cupolă a misterului. „Ne-am fi aşteptat la două, trei pagini de text şi un tabel de sinteză care să comunice principiile care stau la baza construcţiei bugetare, viziunea pentru anul 2017 şi proiecţia pentru anii următori, alegerile strategice de resurse financiare din alocări publice - necesare mai ales atunci când banii sunt puţini. La zece ani de la intrarea în Uniunea Europeană considerăm că este nevoie de apropierea responsabilităţii de nivelul beneficiarilor direcţi, mai ales că începem să avem manageri de şcoli mai stabili pe posturi. Ar fi bine ca ei să înţeleagă cum se construiesc bugetele unităţilor şcolare pe care le conduc”, a transmis preşedintele Federaţiei, Daniela Vişoianu. 

Au crescut doar salariile profesorilor

Preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Vlad Ştefan, este de părere că proiectul iniţial de buget nu a prins decât creşterea salarială promisă profesorilor, nu şi investiţiile.

„Cheltuielile estimate la momentul actual de Guvern sunt într-o oarecare creştere faţă de anul trecut, însă este vorba de acel cost standard per elev, care creşte de la 3.000 de lei la 3700, şi care reprezintă majorarea salariilor profesorilor cu 15%. Este doar aparent mai mare pentru că salariile profesorilor vor fi mai mari anul acesta. Din păcate s-a mers doar pe motivarea profesorilor, oarecum în detrimentul investiţiei şcolare, care este importantă.  Un profesor bun întotdeauna şi-a făcut treaba ştiind că are în faţa lui elevi care trebuie învăţaţi”, a comentat pentru Adevărul preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Vlad Ştefan. Cert este, potrivit preşedintelui CNE, că bugetul în Educaţie ar trebui să pornească de jos în sus, „să vedem de câţi bani ar fi nevoie şi abia apoi să alocăm, nu să acordăm o sumă şi apoi să distribuim”. 

Au scăzut fondurile pentru cercetare, cămine şi investiţii

Studenţii sunt extrem de nemulţumiţi de prima variantă a proiectului de Guvern şi au solicitat o întâlnire cu premierul Sorin Grindeanu şi Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, pentru o finanţare corespunzătoare a Educaţiei, pentru că, spune preşedintele ANOSR, Vlad Cherecheş, singura creştere pe învăţământul superior este cea a burselor, în rest pe toate segmentele sunt numai scăderi. „Pe învăţământ superior, singura creştere  e creşterea burselor, în rest nu există nicio altă creştere, nici pe finanţarea de bază, conform a ceea ce scrie în buget, nu există o creştere, ci chiar o scădere uşoară. Pe cămine, cantine, iar nu este o creştere, stagnează toate. Pe cercetare este o scădere, când ar trebui să tindă către 1% din Produsul Intern Brut. Noi am semnat un angajament cu PSD-ul, au semnat un răspuns la angajament prin care şi-au asumat că vor dubla finanţarea pentru cămine, cantine până la finalul 2017 şi finanţarea de bază până în 2018. Mă îndoiesc că, dacă anul acesta nu creşte deloc, în 2018 dublează brusc”, a declarat preşedintele ANOSR, Vlad Cherecheş. 

„Bugetul nu a scăzut, a crescut”

Însă, secretarul de stat în Educaţie, Liviu Pop, consideră că a fost înţeles greşit proiectul de buget şi că el nu a scăzut, ci a crescut. Acesta îşi bazează afirmaţiile pe faptul că acum Cercetarea şi Inovarea reprezintă un minister distinct, dar şi pe faptul că, potrivit acestuia, investiţiile în Educaţie sunt prinse la Ministerul Dezvoltării. 

„S-a vorbit de un minus la Ministerul Educaţiei Naţionale, dar acest minus înseamnă cele 143 de posturi care au fost transferate la Ministerul Cercetării şi Inovării, iar pe fonduri europene a plecat proiectul Laserului de la Măgurele, preluat de acelaşi nou Minister. De aceea apare cu un minus pe fonduri europene.  Dacă se cumulează cele două bugete şi se compară cu bugetul de anul trecut, atunci reiese un buget mai mare decât anul trecut. În ceea ce priveşte bugetul pe reţeaua şcolară şi universităţi, acesta se încadrează în ce am promis în Campania electorală şi programul de guvernare pentru anul acesta. Prin aprobarea hotărârii de Guvern în ceea ce priveşte creşterea costului standard per elevi, am avut o creştere a bugetului de 20 % indirect, pe salarii şi cheltuieli la nivelul unităţilor şcolare. Mai există  şi programul de modernizare şi dotare a şcolilor şi banii pentru obţinerea avizelor ISU şi sanitare.  Ne-am propus anul acesta să construim 500 de creşe şi grădiniţe, dar finanţarea va fi prinsă în fondurile Ministerului Dezvoltării, dar  ţinta va fi tot sistemul de educaţie”, a explicat Liviu Pop.

Potrivit acestuia, bugetul alocat educaţiei este cu 5, 4 miliarde de lei în plus faţă de anul trecut. 

Sumele de la Ministerul Educaţiei provin de la bugetul de stat - 63,23%, din fonduri externe nerambursabile - 0,14% şi din venituri proprii - 36,63%.

Banii alocaţi Educaţiei

Ministerul Educaţiei are alocat pentru 2017 un buget de 8,24 miliarde de lei, în scădere cu 7,89% faţă de execuţia preliminată în 2016, adică 8,95 miliarde de lei, potrivit proiectului de buget postat luni pe site-ul Ministerului Finanţelor. Cheltuielile curente preconizate pentru Educaţie sunt 7,5 miliarde de lei, în scădere cu 5,81% faţă de execuţia preliminată în 2016, iar cheltuielile de personal alocate pentru acest an se ridică la 1,4 miliarde de lei, cu 17,4% mai puţin faţă de execuţia preliminată pentru anul trecut. Totodată, cheltuielile cu bunuri şi servicii proiectate pentru 2017 sunt de 983 de milioane de lei, în scădere cu 19,45 % faţă de execuţia preliminată în 2016.