Petiţie pentru acces în Biblioteca Digitală a Bucureştilor, semnată de 25 de profesori universitari, lectori şi asistenţi

Petiţie pentru acces în Biblioteca Digitală a Bucureştilor, semnată de 25 de profesori universitari, lectori şi asistenţi. FOTO: Arhiva „Adevărul“

Douăzeci şi cinci de profesori, conferenţiari, lectori şi asistenţi de la universităţi din Londra, Amsterdam, New York, Pittsburgh, Viena, Liverpool, Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca au semnat o petiţie pentru restabilirea accesului la baza de date Biblioteca Digitală a Bucureştilor şi pentru reluarea proiectului de digitalizare a Bibliotecii Metropolitane Bucureşti.

"Din cauza unor probleme tehnice, site-ul este temporar indispinibil", este anunţul publicat pe digibuc.ro, Biblioteca Digitală a Bucureştilor. 

"Prin digitalizarea sistematică a unor fonduri de carte şi periodice deţinute de marile biblioteci din România, începând cu Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Metropolitană Bucureşti a creat o bază de date digitală, Biblioteca Digitală a Bucureştilor, care reprezintă un instrument unic de cercetare în România", se arată în textul petiţiei. 

Biblioteca Digitală a Bucureştilor a fost disponibilă online şi gratuit pe site-ul www.digibuc.ro (iniţial: www.dacoromanica.ro).

Platforma cuprinde surse indispensabile pentru orice profesor din universitate şi liceu, orice cercetător din domeniul ştiinţelor umaniste, precum şi pentru oricine este interesat de cultura română şi istoria României. Permiţând accesul de la distanţă la un imens fond de carte şi periodice, este un instrument esenţial atât pentru cercetătorii din ţară, cât şi pentru cei din afara ţării care îşi dedică cercetările culturii române şi istoriei României.

De mai mult timp, Biblioteca Digitală a Bucureştilor nu mai este online şi, în ultimele zile, a dispărut temporar până şi site-ul www.digibuc.ro.

Prin urmare, "numeroase publicaţii digitalizate şi accesibile în Biblioteca Digitală a Bucureştilor sunt disponibile în format pe hârtie doar la Bucureşti. Este clar că dispariţia ei periclitează cercetările aflate în curs şi prejudiciază serios cercetarea academică, precum şi orice efort de cunoaştere care se baza pe accesul la ea. Considerând că Biblioteca Digitală a Bucureştilor este un instrument unic de cercetare în România, desfiinţarea sa va diminua inclusiv vizibilitatea Municipiului Bucureşti şi a României în peisajul internaţional al mediilor online de documentare. De altfel, prin abandonarea proiectului de digitalizare şi prin dezactivarea bazei de date, banii publici investiţi de Primăria Municipiului Bucureşti în acest proiect vor fi irosiţi", avertizează semnatarii petiţiei. 

Specialiştii fac apel la Biblioteca Metropolitană Bucureşti şi la Primăria Municipiului Bucureşti pentru a începe "demersurile necesare pentru restabilirea accesului online şi gratuit la baza de date Biblioteca Digitală a Bucureştilor precum şi pentru promulgarea unui regulament de organizare şi funcţionare al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti care să permită continuarea eficientă a proiectului de digitalizare cu instrumentele încă existente. Adresăm acest apel şi către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Academia Română şi instituţiile publice de cultură pentru a sprijini acest demers".

Semnatarii petiţiei sunt Radu Ardevan, profesor universitar, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca; Philippe BLASEN, colaborator ştiinţific la Centre de Documentation sur les Migrations humaines, Dudelange (L); Ionuţ Butoi, asistent universitar, Universitatea din Bucuresti; Roland Clark, lector la University of Liverpool; Andrei Cuşco, conferenţiar universitar, Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă”, Chişinău / Fellow, New Europe College, Bucureşti; Dennis Deletant​, Ion Raţiu Visiting Professor, Georgetown University, Washington DC/ Emeritus Professor, University College, London; Dorin Dobrincu, cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie “A.D. Xenopol”, Iaşi; Alex Drace-Francis, profesor asociat la University of Amsterdam; Anca Filipovici, cercetător ştiinţific, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Cluj-Napoca; Robin Gullbrandsson, istoric la Västergötlands museum, Skara (SE); Konrad Gundisch, Institut für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas an der Ludwig-Maximilians-Universität München; Armin Heinen, profesor universitar la RWTH Aachen University; Florian Kuhrer-Wielach, director al Institut für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas an der Ludwig-Maximilians-Universität München; Irina Livezeanu, profesor asociat la University of Pittsburgh; Bogdan Murgescu, profesor universitar, Universitatea din Bucureşti; Irina Nastasă-Matei, asistent universitar, Universitatea din Bucureşti; Mihai A. Panu, lector universitar, Universitatea de Vest din Timişoara; Zoltán Rostas, profesor universitar, Universitatea din Bucureşti; Dan Ruscu, conferenţiar universitar, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca; Ligia Ruscu, conferenţiar universitar, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca; Oliver Schmitt, profesor universitar la Universität Wien; Dragoş Sdrobiş, New Europe College, Bucureşti; Ottmar Traşcă, cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie ”George Bariţiu”, Cluj-Napoca; Felician Velimirovici, cercetător ştiinţific, Muzeul Banatului Montan, Reşiţa; Katherine Verderey, profesor The City University of New York.