Ministrul Educației, Daniel David: „Urmează lucruri complicate”

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a prezentat, sâmbătă, 21 iunie 2025, un scurt raport de activitate, vorbind despre obiectivele cu care a venit în fruntea ministerului și enunțând măsurile și acțiunile pe care a reușit să le implementeze. A făcut referire și la un alt mandat. 

Ministrul Daniel David a prezentat raportul mandatului FOTO: captura/arhiva

Ministrul Daniel David a vorbit sâmbătă, 21 iunie 2025, într-o intervenție video, despre realizările mandatului pe care l-a început în decembrie anul trecut. Spre finalul intervenției sale a făcut referire și la posibilitatea de a continua activitatea în fruntea ministerului.

„Este un sfârșit de mandat. Dacă va fi sau nu va fi un alt mandat, vom vedea săptămâna viitoare. Așa cum am spus în diverse contexte, nu vreau să fiu nici secretos, nu vreau să fiu nici prea prețios”, a spus David. A revenit apoi asupra posibilității de a continua activitatea începută atunci când a amintit de Raportul QX, un diagnostic al sistemului de educație, cercetare și inovare din România.

„Am spus foarte clar că dacă vom reuși să asumăm într-un program de guvernare raportul QX și dacă va fi suport pentru acele reforme în condițiile foarte complicate care vin, așa cum am spus, economico-financiare și dacă voi fi invitat să particip, probabil că voi accepta. Dacă nu, sunt pregătit să mă întorc la Cluj și să fiu un rector al universității și un om din sistem care în continuare va avea o voce astfel încât sistemul nostru de educație și cercetare să funcționeze cât mai bine în beneficiul tuturor”, a afirmat David.

„Primul obiectiv îl consider realizat”

Trei au fost obiectivele pe care și le-a fixat la preluarea mandatului de ministru al Educației și Cercetării, venind din poziția de rector al Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, a precizat David. „1 - să întărim profilul și drumul euroatlantic al țării în condiții politice foarte complicate, pe care cred că ne le reamintim cu toții, 2 - să ne asigurăm că un sistem atât de important, complicat și complex ca cel care se referă la educație și cercetare, funcționează bine, funcționează normal, fără sincope, fără blocaje majore, în condiții economico-financiare foarte complicate, pe care iarăși cred că ne le reamintim bine. Iar în această perioadă, acolo unde este strict necesar să inițiez o serie de reforme care să aibă efect pe termen scurt, adică să le poți face pe termen scurt și să aibă efect imediat; 3 - să fac un diagnostic riguros al sistemului nostru de educație și cercetare și să propun după aceea o serie de soluții, o serie de reforme pe termen mediu și lung”, și-a început ministrul expunerea.

Primul dintre obiective a fost atins, fiind realizat „prin mijloace corecte”, a subliniat ministrul. 

În privința funcționării sistemului de educație ministrul a precizat că a încercat să prevină anumite probleme, iar pe altele să le rezolve din mers.

Planurile-cadru pentru liceu, pentru care a semnat deja ordinul, le-a menționat ca fiind „probabil cel mai important demers”. „Este un proces pe care ar fi trebuit să-l avem de vreo cinci ani. A fost amânat din diverse motive, pandemie, război, condiții politice, condiții economice. Era timpul să-i dăm drumul. Am semnat ordinul și din anul școlar 2026-2027 vom intra într-o nouă logică curriculară, pentru că planurile cadru reprezintă doar primul pas. Urmează să lucrăm la programe, urmează să lucrăm la noi manuale, urmează să lucrăm la training-ul și formarea profesorilor. A fost un demers foarte complicat, pentru că, cum să spun eu, am încercat să țin un echilibru între câteva lucruri fundamentale pe care cred că trebuie să le învețe copiii. Științele, pe de o parte, religia, pe de altă parte, elementele de cultură națională, pe de o parte, componenta de pregătire pentru viață, pe de altă parte, astfel încât să fie, în final, buni specialiști, buni cetățeni și oameni mulțumiți de propria viață”, a spus ministrul.

„Școala, profesorii și elevii nu sunt pregătiți pentru un nivel atât de puternic de descentralizare”

David a punctat că în demersul de elaborare a planurilor-cadru pentru liceu fiecare parte implicată a încercat să-și maximizeze influența, considerându-se mai importantă decât celelalte. „Rolul unui ministru este însă să țină un echilibru, să pondereze lucrurile astfel încât să ne putem atinge această viziune, această țintă - buni specialiști, buni cetățeni și oameni mulțumiți de propria viață”, a continuat ministrul. La final a rezultat o formă în care se regăsesc câteva modificări importante, „atât față de planurile cadru pe care le avem, funcționale în acest moment, cât și față de variantele cu care am pornit în luna ianuarie”.

În forma finală a planurilor cadru se accentuează și se oferă conținut specializărilor definite.

„Dacă ai specializarea Matematică-informatică, nu se poate ca disciplina Informatică să aibă mai puține ore decât multe alte discipline din planul cadru. Atunci nu înțelegem despre ce discutăm. Deci am încercat să dăm cu adevărat conținut specializărilor pe care noi le-am definit la nivelul învățământului liceal”, a exemplificat ministrul.

David a recunoscut că, în privința descentralizării deciziei, forma finală a planurilor-cadru dă mai puțină putere școlilor decât în varianta inițială, pusă în dezbatere la începutul anului.

„Am păstrat elementul de descentralizare. Descentralizarea este mult mai puternică față de ce avem acum, dar, este drept, nu este atât de puternică ca varianta cu care am pășit în luna ianuarie. Fiindcă am învățat pe parcursul dezbaterilor că școala, profesorii și elevii nu sunt pregătiți pentru un nivel atât de puternic de descentralizare. Deci, altfel spus, am progresat cu descentralizarea, dar într-o variantă acceptabilă de sistem, așa cum am promis, de altfel, pe parcursul dezbaterilor”, a spus ministrul.

Încă sunt colegi profesori, a mai precizat ministrul David, care îi reproșează că ar fi tăiat ore. „Nu înțeleg că simplul fapt că orele nu au același număr pe care îl aveau înainte nu înseamnă că s-au tăiat. Orele respective se găsesc în zona descentralizată, în curriculum de specialitate flexibil, în curriculum care ține de alegerea elevilor din oferta școlii, și dacă faci educație de calitate și dacă convingi școala și elevii că ceea ce faci contează, poți să ai chiar mai multe ore decât ai în acest moment în curriculum care este valabil”, a susținut ministrul, precizând că unele lucruri vor mai putea fi corectate din mers.

Ministrul a amintit și faptul că, susținând descentralizarea, s-a lansat și o variantă-pilot de plan cadru, accesibilă liceelor care vor o structură mai flexibilă.

Ce aduce nou varianta-pilot este faptul că se păstrează condiția obligatorie a menținerii anumitor discipline în trunchiul comun, însă se oferă un buget general de ore pe parcursul unui an, iar școlile au posibilitatea să realizeze propria arhitectură în cadrul acestui buget și respectând condiția menținerii disciplinelor obligatorii din trunchiul comun.

„Nu mai spunem noi ce ore trebuie să aibă sau câte ore trebuie să aibă fiecare disciplină, ci avem un buget general de ore pe parcursul unui an. Sigur că planurile specifice vor trebui gândite de unitățile care vor dori să piloteze acest plan cadru, uitându-se la profilul absolventului, la cum arată Bacalaureatul. Și foarte important în acest proces, ministerul va avea un grup de experți care va oferi consultanță unităților școlare care vor dori să implementeze acest plan cadru mult mai personalizat. Și sigur, o comisie prin care vom aviza sau nu varianta care va rezulta din această personalizare. Aceste unități școlare care vor pilota planul cadru specific vor trebui să semnaleze acest lucru foarte clar pe site-ul propriu și să prindă varianta propusă și aprobată, avizată de minister, în contractul educațional. Așa că cine dorește să aloce altfel orele, să aducă alte discipline dincolo de trunchiul comun față de cele pe care le-am propus în varianta standard, va avea posibilitatea să o facă în această variantă de pilotare”, a precizat ministrul.

Planul integrat pentru gestionarea fenomenului de bullying din școli, introducerea camerelor de supraveghere în clase și generalizarea catalogului electronic au fost de asemenea amintite. În privința catalogului electronic ministrul a precizat că se lucrează la nivelul ministerului la elaborarea unui proiect care va fi depus săptămâna viitoare pentru a se obține finanțare.

Ce se va întâmpla cu unitățile din domeniul cercetării, dezvoltării și inovării

Definirea misiunii universității este cel mai important aspect reușit în mandatul de 6 luni, în sectorului învățământului universitar, conform evaluării ministrului.

„Suntem mult mai transparenți față de viitorii studenți, față de propria comunitate, față de societate atunci când ne-am asumat o anumită misiune și dăm forță universităților care vor trebui să fie evaluate prin prisma misiunii pe care și-au asumat-o, nu prin alte criterii. Și de asemenea, tot la nivel universitar, am eliminat blocajele administrative în ceea ce privește organizarea programelor academice și am ținut doar criteriile de calitate, astfel încât o universitate care dorește să organizeze masterat într-un domeniu să poată să o facă chiar dacă nu are licență în acel domeniu, dar îndeplinește criteriile de calitate pentru organizarea acelui masterat, spre exemplu. Cred că este un demers important. Nu l-am inventat eu. Reprezintă set de bune practici europene și internaționale, dar în România nu am avut acest lucru”, a spus David.

Evaluarea unităților de cercetare, dezvoltare, inovare, un proces demarat în mandatul său, a fost de asemenea menționată în bilanț. Ministrul a explicat și ce se va întâmpla la finalul acestui proces de evaluare care a stârnit foarte multe critici venite din sistem la momentul enunțării lui.

„Unele vor rămâne independente și vor fi bine susținute. Altele vor fi încurajate să intre în concentrări academice, fie institute între ele, fie institute cu universități și, de ce nu, universități între ele, într-o logică, sigur, de jos în sus, într-o logică voluntară, în același timp primind o susținere din partea autorităților. Cred că este un demers foarte important prin care ne reașezăm arhitectura sistemului național de cercetare, dezvoltare, inovare”, a precizat ministrul Educației și Cercetării.

Renegocierea PNRR-ului a fost de asemenea un punct pe lista ministrului, despre acest aspect ministrul menționând că astfel s-a reușit pierderea unor sume mari de bani.

„Urmează lucruri complicate”

„Unii au spus că am încercat să fac prea multe. Alții mi-au spus că puteam să fac mai multe. Eu cred că n-am făcut nici mai mult, nici mai puțin decât ceea ce am promis că fac”, a mai spus ministrul, în final vorbind despre al treilea obiectiv, raportul de diagnostic QX, prin care a propus și reforme. Aceste reforme le va continua dacă va fi propus pentru un nou mandat, a precizat ministrul.

„Dacă vor fi implementate sau nu, o vom vedea, dar cu siguranță înțelegem cu toții mai bine, dacă citim acel raport, ce-i cu sistemul de educație, ce-i cu sistemul de cercetare și ce s-ar putea face, fără să am pretenția că sunt singurele soluții posibile. Sunt soluțiile pe care eu le văd posibile, dar ar putea să fie cu siguranță și altele. Nu știu dacă mai bune, din punctul meu de vedere nu, dar alții ar putea să argumenteze că au soluții și mai bune. Cam asta ar fi în ceea ce privește mandatul. Ce urmează? Urmează lucruri complicate. Lucruri complicate și pentru țară, și pentru sistemul nostru de educație și cercetare. Ce pot să vă spun este că atunci când apar schimbări majore, când apar provocări majore, când apar lucruri impredictibile, să nu le tratăm ca pericole. Că dacă le tratăm ca pericole, începem să le evităm, devenim defensivi, nu suntem capabili să ne dezvoltăm”, a mai spus David.