Marile universităţi din ţară cer ierarhizarea pe criterii valorice a instituţiilor de învăţământ superior
0Consorţiul Universitaria, format din cinci dintre cele mai mari universităţi din România, solicită evaluarea instituţională clară în scopul diferenţierii pe criterii valorice a instituţiilor de învăţământ superior, motivând că, în prezent, sunt judecate, nedrept, pe "criterii egalitariste", se arată într-un comunicat de presă.
Din Consorţiul Universitaria, care cere ca noua ierarhizare a instituţiilor din învăţământ superior la care se lucrează acum să se facă pe criterii diferite, fac parte Universitatea Bucureşti, Academia de Studii Economice Bucureşti, Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi.
În cadrul reuniunii de la Iaşi a Consorţiului Universitaria, care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, reprezentanţii celor cinci universităţi au decis să îşi unească eforturile pentru a realiza o clasificare efectivă a instituţiilor de învăţământ superior, se arată într-un comunicat de luni.
"Instituţiile de învăţământ superior din România sunt judecate, în mod nedrept, pe baza unor criterii egalitariste", a declarat rectorul Universităţii Bucureşti, Mircea Dumitru, în deschiderea lucrărilor Consorţiului Universitaria.
Potrivit sursei citate, în SUA, dintre cele 4.000 de instituţii de învăţământ superior, doar 225 au dreptul de a organiza studii doctorale, în timp ce în Marea Britanie universităţile care pot oferi studii de doctorat reprezintă puţin peste 20% din numărul total al instituţiilor de învăţământ superior.
"Prin comparaţie, în România, toate cele 49 de universităţi publice au dreptul nediscriminatoriu de a organiza studii doctorale", a subliniat rectorul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza", Vasile Işan.
Reprezentanţii elitelor
Reprezentanţii universităţilor au căzut de acord că este nevoie de o iniţiativă comună pentru ca diplomele să "nu mai reprezinte expresia unei presupuse voinţe colective", se mai arată în comunicat.
"Rostul consorţiului este de a susţine elita învăţământului superior românesc", a precizat şi rectorul UBB Cluj, Ioan Aurel Pop.
Totodată, universităţile au tras un semnal de alarmă privind subfinanţarea cronică a educaţiei, în comparaţie cu resursele care trebuie angajate.
Astfel, rectorul ASE Bucureşti, Pavel Năstase, a susţinut nevoia "reanalizării finanţării pe student, ţinându-se seama de costurile efective ale unui an de studiu".
Universităţile mai cer Ministerului Educaţiei emiterea la timp a ordinelor de organizare a admiterii şi a examenelor de licenţă, deblocarea posturilor, simplificarea procedurilor de angajare a personalului nedidactic şi auxiliar, precum şi aprobarea programelor de licenţă şi master cu dublă specializare.
Pricopie: noul top al universităţilor româneşti, finalizat la 1 septembrie 2014
Ministrul delegat pentru învăţământul superior, Mihnea Costoiu, a declarat vineri, la Consiliul Naţional al Rectorilor de la Suceava, că până la sfârşitul anului se vor stabili criteriile care vor sta la baza noii proceduri de evaluare şi clasificare a universităţilor, între care activitatea de cercetare şi capacitatea de internaţionalizare. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, vrea ca până pe 1 septembrie 2014 să fie gata noul top autohton.
Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior Mihnea Costoiu a declarat marţi, la Adevărul Live, că de la anul admiterea la facultate se va face cel mai probabil doar pe baza examenului de admitere şi a mediei de la Bac şi specializările care nu mai sunt căutate nici de tineri, nici de piaţa muncii ar putea fi scoase din oferta universitară. Iar angajabilitatea absolvenţilor şi sportul vor intra pe lista criteriilor de finanţare a universităţilor.
În anul universitar 2013-2014 va continua "curăţenia" în instituţiile de învăţământ superior, fiind necesară reducerea "masivă" a specializărilor de licenţă, iar sportul va fi condiţie la autorizarea şi acreditarea programelor de studii. Aşa susţine ministrul Mihnea Costoiu care arată că analiza "atentă" a tuturor specializărilor de licenţă şi de master va continua împreună cu Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior .
Cifra de şcolarizare a universităţilor pentru anul viitor, 2013-2014, va fi alocată, pentru prima dată, în funcţie de numărul studenţilor înamtriculaţi în anul academic în curs, a anunţat vineri, la Congresul Educaţiei, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu. Rectorii susţin măsura, mizând pe ideea de a finanţa specializări cerute pe piaţa muncii.
Cifrele de şcolarizare în învăţământul superior
Deja se fac calcule şi socoteli pentru a împărţi blana ursului din pădure. Universităţile se bat pentru alocarea de locuri de la buget, neştiind dacă vor şi avea clienţi să le ocupe.
Şase instituţii de învăţământ superior autorizate să funcţioneze provizoriu nu vor mai putea organiza admitere, începând cu anul 2013-2014, pentru că nu au solicitat evaluare la termen şi au mai multe nereguli, a declarat ministrul pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu. Alte 183 de specializări din 37 de universităţi riscă lichidarea pentru că nu au trecut de testul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS).
Studenţii care urmează specializările de care este mai mare nevoie pe piaţa muncii ar putea primi burse mai mari sau cei care vor vrea să studieze şi nu-şi permit să plătească taxele universitare ar putea primi împrumuturi de studiu de la stat, pe modelul britanic, a declarat marţi ministrul educaţiei, Remus Pricopie, discutând despre o dezbatere în acest sens pe reforma sistemului universitar.
Universităţile din Germania, unele vechi de sute de ani şi cu o reputaţie recunoscută la nivel mondial, beneficiază de o autonomie universitară care le dă rectorilor dreptul să anuleze titluri de doctor şi să emită diplome numai cu ştampila instituţiei de învăţământ superior care a emis-o, lucru care ar putea ajunge realitate şi în sistemul din România, în urma modificărilor pregătite de parlamentari.
Se încarcă comentariile...
