Legea privind abuzurile sexuale în universități s-a blocat. Cine nu vrea ca profesorii agresivi să fie pedepsiți
0Scandalul de hărțuire sexuală în care a fost implicat sociologul Alfred Bulai s-a aprins și s-a stins ca un foc de paie. Deși au promis că vor adopta o lege împotriva hărțuirii sexuale, aleșii nu au făcut nimic în acest sens: proiectul s-a blocat în Camera Deputaților. Mai mult, în timp ce noile reglementări trenează de mai bine de două luni, Comisiile de etică din cadrul universităților funcționează pe baza unui nou regulament-cadru, pus în dezbatere publică înainte de izbucnirea scandalului de la SNSPA.
Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a cerut Camerei Deputaților să urgenteze adoptarea legii prin care s-ar putea combate hărţuirea sexuală. „ANOSR, în calitate de reprezentant al tuturor studenţilor din România, solicită membrilor Camerei Deputaţilor, proiectul fiind în competenţa sa pentru adoptarea finală în Parlament, să prioritizeze iniţiativa şi să o adopte cu celeritate”, a transmis organizaţia studenților.
În același timp, tinerii fac apel și la Ministerul Educaţiei cerând ca, după adoptarea acestei legi, sesizările realizate în mod anonim să poată fi declarate admisibile de către comisiile de etică. „Pentru a integra această propunere este necesară, însă, modificarea art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, completarea acestui act normativ fiind o etapă obligatorie în reglementarea posibilităţii de a înainta sesizări anonime comisiilor de etică”, se arată într-un comunicat transmis de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).
Pentru a putea preveni şi combate fenomenele de hărţuire şi hărţuire sexuală la nivelul sistemului de învăţământ superior, tinerii au cerut încă de la începutul lunii august reglementări în acest sens. „ANOSR a abordat dintotdeauna o politică de toleranţă zero faţă de orice încălcare a acestor norme, raţionament pentru care federaţia s-a poziţionat ferm împotriva oricăror acţiuni ce contravin principiilor de etică şi integritate academică, inclusiv împotriva celor ce privesc hărţuirea şi hărţuirea sexuală”, au mai transmis studenții.
Comisiile de etică ar trebui să se autosesizeze cu privire la actele de agresiune
Adela Alexandru, expert în egalitate de gen în cadrul organizației Filia, a precizat pentru „Adevărul” că multe universități din România iau în calcul modificarea regulamentelor interne în așa fel încât „să se faciliteze raportarea cazurilor de hărțuire. Discuțiile care se se poartă vizează inclusiv posibilitatea ca studenții să facă sesizări anonime, iar acestea să fie luate în considerare în comisiile de etică și analizate. Să nu uităm că există și autonomie universitară. Chiar și în prezența unei legi, totuși, universitățile vor fi cumva libere să aleagă dacă vor implementa cu adevărat recomandările formulate de Ministerul de Resort sau dacă vor rămâne codurile de etică și procedurile pe care le au în prezent”.
Reprezentanta Filia a declarat că este nevoie de existența unui mecanism care să permită sesizările anonime. „Pe de altă parte, din punct de vedere juridic, există necesitatea de a avea, în momentul în care demarezi o procedură, detaliile cu privire la persoana care sesizează fapta respectivă. Sunt situații foarte specifice în care detaliile, inclusiv ale persoanei care formulează plângerea, sunt importante”, consideră activista.
Calea de mijloc ar fi ca aceste comisii de etică să se poată autosesiza, este de părere Adela Alexandru. „Asta poate fi o variantă care să ajute atunci când nu există niște sesizări asumate, nu există niște persoane care sunt dispuse să-și asume procedura cu nume și prenume. De multe ori apare teama, apare frica, apare rușinea, mai ales că în universitățile din România nu avem încă o cultură asumată a consimțământului, care să faciliteze cumva raportarea”.
Adela Alexandru a precizat că avem nevoie de niște ani în care comunitatea academică de la noi din țară să pregătească terenul „pentru momentul în care chiar vom avea mai multe sesizări, iar în același timp oamenii să se simtă confortabil și să meargă să spună, cu nume și prenume, despre cine este vorba și să-și asume ce urmează de acolo înainte”. Până atunci însă, este foarte important ca universitățile să înceapă să prioritizeze siguranța studenților, să discute în public și asumat despre faptul că hărțuirea sexuală, la fel ca oricare altă formă de abuz, nu este permisă în spațiile universității lor. „Până când vor exista mecanisme mai bune, trebuie măcar să se asigure că cele existente sunt cunoscute de toată lumea care calcă pragul universităților”.
„Violența bazată pe gen nu este o prioritate pentru societate”
Pe fondul scandalului de hărțuire sexuală care l-a avut în centru pe Alfred Bulai, premierul Marcel Ciolacu i-a cerut ministrului Educației, Ligia Deca, să prezinte la începutul lunii august propuneri de completare și modificare a legislației. „Categoric că nu putem accepta asemenea situaţii şi nu va exista toleranţă pentru astfel de fapte, indiferent de numele agresorului”, transmitea premierul Marcel Ciolacu. „Vom lucra (...) astfel încât orice sesizare să intre rapid în circuitul de avizare anonimă sau neanonimă”, spunea Ligia Deca, la finalul ședinței de Guvern din 1 august.
Iată că am trecut de prima săptămână a lunii octombrie, iar despre această lege nu mai vorbește nimeni. Proiectul zace uitat pe undeva în sertarele deputaților. „Este păcat că există această tergiversare, însă nu este un fenomen nou pentru nimeni faptul că atunci când vorbim despre violență bazată pe gen, subiectul nu este o prioritate la nivel legislativ central. Cel mai înalt for întârzie să vină cu niște soluții concrete la această problemă. Cred că, mai degrabă, noi, ca societate, suntem extraordinari de permisivi cu privire la fenomenul violenței bazate pe gen și nu vedem neapărat ca pe o urgență demararea și implementarea unor soluții punctuale”, a mai declarat Adela Alexandru.
Se încarcă comentariile...
