Învățătoarea de la sat și magia inițiativei. Cum a fost renovată o școală mucegăită, devenită ascunziș pentru șoareci
0O învățătoare dintr-un sat din județul Cluj a reușit să readucă speranța în școala unde predă. La inițiativa ei, 30 de voluntari ai unui ONG au demarat un amplu proces de reabilitare a școlii, dar și de dotare a acesteia cu cele necesare actului didactic.
Ana Maria Petruș (39 de ani), învățătoare în satul Cara, comuna clujeană Cojocna, a reușit o performanță extraordinară: în doar câteva luni a obținut sprijin pentru renovarea sălii de clasă unde predă și apoi a întregii școli, cu bani și materiale din donații, precum și sprijinul a 30 de voluntari din organizația neguvernamentală CERT Transilvania.
Prin intermediul aceluiași ONG, toți elevii din clasa la care predă au primit laptopuri pe care le folosesc la ore.
Tânăra a urmat școala gimnazială în comuna Dofteana, județul Bacău, și a declarat pentru „Weekend Adevărul“ că a rămas cu sufletul la școlile de la țară.
Totuși, motivul pentru care a ales să devină învățătoare își are rădăcinile în experiența neplăcută din copilărie: „Am avut o învățătoare foarte dură. Atunci mi-am spus că atunci când voi crește, voi fi o învăţătoare cu totul altfel decât cea pe care am avut-o eu“, povestește Ana Maria cum a început totul.
Ca o ironie, timp de trei ani, după ce a intrat în învățământ, a fost colegă la școala din Dofteana cu cea care îi fusese învățătoare când era copil.
Clasa din crama domnească, fără aer pentru copii
Învățătoarea a apelat la sprijinul CERT Transilvania pentru că școala din Cara, care funcționează într-un vechi conac boieresc, nu îndeplinea nici pe departe măcar condițiile minime pentru desfășurarea orelor de curs.
„Pereții erau crăpați. Într-una dintre clase pereții erau atât de crăpați, încât puteai băga foarte ușor palma. Cădeau în capul copiilor bucățele de tencuială. Eram disperată“, descrie pe scurt Ana Maria modul deplorabil în care se desfășurau orele de curs.
La demisol, unde a fost pe vremuri crama conacului boieresc, funcționează o clasă, deși aerul este aproape irespirabil din cauza mucegaiului și a faptului că nu este asigurată o ventilație corespunzătoare.
„Colegii mei stau cu ușa deschisă la clasă ca să vină aer curat. Am spus că de anul viitor, când vor fi clase simultane, nu o vor mai folosi. De la anul nu mai las copiii să intre acolo. Nu mă interesează ce se întâmplă. Copil nu mai calcă în acel loc“, spune răspicat învățătoarea.
Toamna trecută, voluntarii de la CERT Transilvania au adus tablă, lemn și ciment și au reparat pereții, au zugrăvit salile de clasă și au și vopsit acolo unde era nevoie. În plus, au pus uși noi la sălile de clasă de la grădiniță și școala din sat, au adus imprimante, catedre pentru dascăli, dulapuri și table pe roți.
Acum este în curs de reabilitare spațiul unde funcționează biblioteca, iar în perioada următoare vor fi renovate băile de la grădiniță și școală.
„Dușumeaua din lemn era putrezită. Era plin de șoareci. Va fi înlocuită și aceasta; se va turna șapă și apoi se va pune parchet“, explică învățătoarea procesul deloc ușor al renovării unității școlare, ținând cont că totul se face cu bani din donații și cu munca voluntarilor.
De la școală, cu lecții învățate pentru viață
La 39 de ani, Ana Maria Petruș are deja o experiență la catedră de 15 ani. A absolvit Liceul Pedagogic „Ștefan cel Mare“ din Bacău și a venit la Cluj, unde a urmat Facultatea de Psihologie la Universitatea „Babeș-Bolyai“ ca să îi poată înțelege mai bine pe copiii de la clasă și să le predea materia într-o manieră pe care aceștia să o asimileze cât mai ușor.
Apoi, tot cu gândul la elevii ei, a absolvit și cursurile „Teach for Romania“, organizație nonguvernamentală care trimite profesori în cele mai defavorizate zone ale României. După 15 ani de învățământ simțea că se plafonase cumva și a profitat de această oportunitate pentru a-și diversifica metodele de predare și a le scoate din tiparele obișnuite.
Informațiile pe care le transmite elevilor sunt mereu legate de viața lor cotidiană și de cea a comunității. De pildă, le-a dat recent ca exemplu cazul unui localnic care fusese amendat și care a încercat să dea mită ca să scape de sancțiune, ridicându-le o problemă de legalitate, dar și de moralitate.
GALERIE FOTO ANA MARIA PETRUȘ
„Îi învățăm să scrie și să citească, dar ei au nevoie și de alte lucruri care să stea la baza lor ca oameni. De exemplu, am ajuns cu elevii la stadiul în care se ajută reciproc în clasă fără să le mai cer eu“, ține să puncteze învățătoarea.
Dascălul își implică elevii în tot soiul de acțiuni interesante, care au legătură cu viața de zi cu zi, dar și cu antreprenoriatul. La sfatul ei, copiii au pus gogonele la murat, iar apoi le-au vândut la Târgul de toamnă din sat, iar cu banii obținuți au cumpărat un calorifer, ca să nu mai dârdâie de frig în clasă.
Prin Bookisit, primul târg de carte second-hand pentru copiii și părinții din România, cu ajutorul „Teach for Romania“, a îmbogățit biblioteca școlii cu 60 de cărți donate.
Gura satului, leac pentru absenteismul școlar
În mai puțin de un an, Ana Maria a rezolvat și problema absenteismului școlar. Din 19 copii, îi veneau la clasă cam 15 elevi. Trei copii de etnie romă erau aduși cu microbuzul școlar de la groapa de gunoi a Clujului, unde locuiesc mai multe familii în barăci sărăcăcioase.
Învățătoarea a apelat la sprijinul comunității pentru a-i readuce pe micuți la școală, iar planul a funcționat de minune. De pildă, un băiețel din Cara i-a mărturisit că nu vine la școală pentru că mama lui nu se trezește dimineața.
„Femeia nu a înțeles de vorbă bună, dar a înțeles copilul. Am vorbit cu el și vine acum în fiecare zi la școală și a recuperat mult din materie“, spune cu emoție dascălul. Cu mama unei fetițe care absenta de la cursuri a adoptat o abordare și mai tranșantă.
Când a văzut că nu vine la școală, s-a urcat în mașină și s-a dus la poarta ei. A făcut asta de mai multe ori, până când vecinele femeii i-au bătut obrazul: „«Nu ți-e rușine? Vine învățătoarea să îți aducă copilul la școală», i-au spus oamenii. Iată că gura satului a funcționat până la urmă“, povestește cu umor Ana Maria.
Lecția de empatie
Învățătoarea lucrează constant cu elevii pe empatie, solidaritate și spirit de echipă, iar rezultatele sunt realmente spectaculoase. Cei trei copii de etnie romă din clasă, pe care colegii la început îi izolau, au fost integrați complet în mai puțin de un an.
„La început, nu știau să folosească toaleta, nu puteam stabili contact vizual cu ei, stăteau pe sub bănci. Ulterior, au început să numere, să recunoască literele“, enumeră învățătoarea câteva dintre progresele pe care micuții le-au făcut într-o perioadă scurtă de timp.
În prezent, cei trei elevi de etnie romă învață la o școală din Cluj. Visul ei este ca elevii să o ia drept model și să găsească mereu în ea sprijinul și susținerea de care au nevoie.
„Vreau ca elevii să își amintească de mine ca persoana cu care puteau discuta lucruri pe care nu le puteau vorbi cu părinții. Vreau să fiu pentru ei un model de care să își amintească când vor fi adulți“, este dorința Anei Maria.
Se încarcă comentariile...
