INFOGRAFIC Aproape jumătate din tinerii europeni sunt şomeri, deşi este cea mai educată generaţie din istorie

FOTO Shutterstock

Copiii şi tinerii europeni petrec cel puţin 17 ani în sistemul de învăţământ, iar tendinţa este de creştere a anilor de studiu, ei reprezentând statistic cea mai educată generaţie din istorie. Totuşi, aproape 30% din tinerii nativi sunt şomeri, în timp ce numărul celor de origine străină atinge aproape 50%, arată raportul Comisiei Europene, publicat în luna septembrie, pentru anul 2014.

În 2014, peste 90 de milioane de tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani trăiau între graniţele Uniunii Europene, dar proporţia lor variază în funcţie de ţară. Dacă Grecia, Spania, Italia, Portugalia sau Slovenia au mai puţin tineret, numărul lor creşte la nivelul unor ţări precum Cipru, Malta sau Slovacia. Oricum, proporţia tinerilor în societate este în scădere de 30 de ani şi a continuat trendul şi în perioada 2010-2014. Cea mai afectată grupă de vârstă este cea de 15-19 ani, unde a fost înregistrat un declin de 7% doar în ultimii trei ani, se arată în cel mai recent raport al Comisiei Europene.

Şi numărul anilor de studiu variază destul de mult de la o ţară la alta, de la o medie de 14 ani în Macedonia şi la 15 ani în Cipru şi Luxemburg, în timp ce ajunge la 20 de ani în Finlanda şi Islanda. Unul dintre motivele reşterii numărului mediu de ani de educaţie este reducerea vârstei de la care copiii intră în sistemul de învăţământ, dar şi pentru că rămân mai mult în sistem decât predecesorii lor.

Tinerii au mai multă şcoală ca părinţii

Aşa se face că în momentul de faţă, tinerii sunt mult mai calificaţi ca generaţiile mai în vârstă. În 2013, 81,1% din tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 24 de ani aveau cel puţin studii medii, în timp ce doar 66% din cei cu vârste cuprinse între 55 şi 64 aveau niveluri similare de calificare.

În plus, proporţia tinerilor între 20 şi 24 de ani cu studii medii sau superioare a crescut în perioada 2011-2014 în aproape toate ţările UE, cu excepţia Bulgariei, Cehiei, Slovaciei şi Suediei.

Studiile superioare îi ajută pe tineri să-şi găsească şi să-şi păstreze un loc de muncă, într-o piaţă cu exigenţe foarte mari. De altfel, potrivit ultimelor statistici, până în 2020, 31% din joburile europene vor solicita niveluri înalte de calificare. În medie, o treime dintre tinerii europeni cu vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani sunt absolvenţi de studii superioare, cu câteva excepţii, în ţări ca Cehia, România, Italia, Malta, Slovacia. Dar chiar şi aşa, proporţia acestora a crescut în ultimii trei ani şi cel mai mult în Grecia şi Croaţia, unde s-au înregistrat creşteri de peste 8%.

Pe de altă parte, în ciuda trendului de creştere, un număr important de europeni încă se confruntă cu dificultăţi în cadrul sistemelor de învăţământ şi sunt tentaţi mai curând să abandoneze şcoala. Printre factori cel mai comun este contextul economic şi social. Astfel, în medie, 11% din europenii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani au cel mult 10 clase, iar proporţia este mai mare în ţări precum România, Spania, Italia, Portugalia etc. 

Drumul de la şcoală la primul loc de muncă

Finalizarea studiilor şi integrarea pe câmpul muncii reprezintă un pas important în viaţa tinerilor, iar tranziţia a devenit extrem de complexă şi personalizată în ultimii ani, de vreme ce tinerii au devenit mult mai mobili, locurile de muncă mai nesigure, mulţi optând pentru program part-time. Astfel, majoritatea tinerilor europeni se angajează pentru prima dată între 20 şi 24 de ani.

Criza economică din sânul Uniunii Europene a produs transformări dramatice pe piaţa muncii, astfel încât chiar şi după opt ani de la izbucnire, tinerii întâmpină dificultăţi în găsirea unui loc de muncă. Deşi în 2011 rata şomajului era foarte ridicată, situaţia a continuat să se deterioreze în ultimii ani, astfel încât la nivelul anilor 2012-2013, 11 ţări europene au înregistrat recorduri de şomaj în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15-24 de ani.

În 2014, 8,5 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani erau şomeri şi foarte mulţi alţii cu locuri de muncă part-time sau subcalificate. Impactul crizei s-a răsfrânt şi asupra categoriei de vârstă 25-29 de ani, astfel încât numărul angajaţilor din această categorie de vârstă a scăzut cu 1,8 milioane, la 40,4 milioane în 2014.

Rata şomajului  în UE la nivelul anului 2014 a fost de 26,3% pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani, de 20,6% pentru tinerii între 20 şi 24 de ani şi de 13,6% pentru cei între 25 şi 29 de ani. Rata şomajului a crescut faţă de 2011 doar pentru tinerii de peste 20 de ani, (cu 4% pentru categoria 20-24 şi cu 7,9% pentru categoria 25-29 de ani), în timp ce pentru adolescenţi a scăzut cu 1,9%.