Elevi mari în clase mici. Care sunt explicațiile

Peste 17% dintre elevii de 11 ani și 2,7% dintre cei de 12 ani se află încă în clasele primare, procente în creștere față de anul anterior, arată Raportul privind starea învățământului preuniversitar 2021-2022 al Ministerului Educației. Trendul este similar și la gimnaziu.

Proporția elevilor întârziați crește Foto: Shutterstock

Raportul arată starea de fapt a sistemului de învățământ preuniversitar din România în anul școlar 2021-2022, cu evidențierea tendințelor pe termen mediu și lung ale principalilor indicatori din educație.

Potrivit documentului, în învățământul primar se remarcă o pondere relativ ridicată de elevi care depășesc vârsta oficială corespunzătoare pentru clasele primare: 17,1% dintre copiii de 11 ani și 2,7% dintre copiii de 12 ani. „Această stare de fapt poate avea multiple cauze: debutul școlar întârziat (mai ales în învățământul special, dar nu numai); fenomenul repetenției, cu impact asupra eficienței interne a sistemului de educație și cu efecte asupra riscului de abandon școlar“, se mai arată în Raport.

Totodată, și la gimnaziu se păstrează o pondere mare a elevilor care depășesc vârsta oficială corespunzătoare acestui nivel de studii, respectiv 14,2% dintre copiii de 15 ani și 3,1% dintre copiii de 16 ani fiind cuprinși în învățământul gimnazial. „Această categorie de elevi este în risc de abandon și necesită intervenții focalizate prin programe inițiate atât la nivel național, cât și la nivel județean sau local“, se mai arată în document.

Înscriși târziu sau plecați din țară

Reglementările în vigoare prevăd că după clasa pregătitoare (în care sunt înscriși copiii de 6 ani), cât și după clasa I, nu există noțiunea de repetenție. Dificultățile de învățare, inechitățile manifestate la elevii din mediile defavorizate trebuie identificate și compensate în timpul anului școlar, inclusiv prin intermediul programului „Școală după școală“.

Potrivit Mihaelei Nabăr, directoarea executivă a Fundației World Vision România, una dintre explicațiile pentru care avem elevi întârziați ca vârstă în clasele primare ar putea fi aceea că părinții îi înscriu mai târziu la școală. De ce? În primul rând pentru că nu au încredere în sistemul de educație, mai ales atunci când vine vorba de grădiniță, adaugă directoarea. „În al doilea rând, distanța mare până la școală, mai ales în rural, care crește cu fiecare ciclu de învățământ. Un al treilea motiv ar fi acela că mulți părinți preferă să-și țină copiii acasă, în detrimentul școlii, pentru a-i ajuta la diverse treburi în gospodărie, la care se adaugă sărăcia care-i descurajează pe părinți să își trimită copiii la școală“, menționează aceasta.

Pandemia, deși nu a dus direct la abandon școlar pe baza rezultatelor școlare proaste, a dus la abandon generat de imposibilitatea copiilor de a participa la educație, mai spune Mihaela Nabăr. „Pentru că nu au avut infrastructura electronică necesară, acești elevi nu au putut participa la cursurile online, au înregistrat absențe și au fost lăsați în urmă de sistem. Practic, nu ei au abandonat școala, ci școala i-a abandonat pe ei. Absentând, ei au rămas în aceeași clasă în care intraseră la începutul pandemiei. Ei sunt, foarte posibil, un fel de repetenți produși de pandemie, pentru că Raportul surprinde fix perioada post-primul an de pandemie“, susţine Nabăr.

În ceea ce îi privește pe elevii cu vârste mari la gimnaziu, repetenția este una dintre explicații, precum şi urmările pandemiei: „Pandemia a evidențiat un fenomen: mulți români s-au reîntors în țară. O parte dintre ei aveau copii. Acești copii nu și-au putut termina studiile acolo, nu și-au putut echivala aceste studii din pricina lipsei documentelor, și atunci, automat, au fost înscriși în clase mai mici, deși aveau vârste mai mari. Acestea cred că sunt cazurile cu cea mai mare incidență“, a subliniat Nabăr.

Potrivit profesorului Mihai Maci, lector universitar la Universitatea din Oradea, repetarea claselor primare poate avea două cauze: fie copiii nu frecventează școala, fie nu sunt capabili să respecte cerințele de evaluare. „Aceasta este urmarea faptului că acele cunoștințe care le sunt predate copiilor din clasele mici, de foarte multe ori, depășesc capacitatea lor de înțelegere. Și, vrând-nevrând, copilul nu pricepe ce i se spune la școală și se vede nevoit să abandoneze. Apoi, din motive diferite – alocația, de exemplu –, revine la cursuri. Din punctul meu de vedere, ar trebui reeșalonate cunoștințele de până în clasa a VIII-a pentru că sunt foarte abstracte și disproporționate în raport cu capacitatea de înțelegere a copilului. Nu putem explica la ce sunt bune lucrurile acelea, ce face elevul cu ele? Când faci o programă trebuie să te gândești care sunt acele lucruri care nu pot să lipsească din inventarul minții unui om de 14 ani. Nu trebuie să te gândești că el trebuie să știe cât mai mult din toate domeniile. Noi cerem elevilor să calculeze radicali de ordinul trei, dar ei nu știu o banală împărțire. Soluția ar fi pentru clasele mici: puțin, dar bine făcut“, consideră expertul.

Puțini copii înscriși la ”grădi”

Raportul mai arată că România este țara cu cei mai puțini copii peste 4 ani care merg la grădiniță, dintre toate țările UE. Concret, peste 17% dintre copii nu sunt înscriși la grădiniță. Potrivit Legii Educației nr. 1/2011 doar grupa mare este obligatorie în acest moment, urmând ca grupa mijlocie să devină din 2023, iar cea mică, din 2030.

Datele Eurostat plasează România, alături de Bulgaria, pe ultimele locuri în clasamentul țărilor cu cea mai scăzută rată de participare în învățământul preșcolar – 83%. Media UE a fost de 95,4%, în 2020. Țările UE cu cea mai mare rată de participare – 100% – sunt Franța și Irlanda.

Mihaela Nabăr mai spune că, în mediul rural, părinții – mai ales cei cu educație precară – nu-și trimit copiii la grădiniță pentru că nici nu văd beneficiile unui astfel de demers. În mediul urban, lucrurile stau exact pe dos: părinții ar vrea să-și înscrie copiii la grădinițele de stat, dar nu au locuri. Cei care au bani fie își înscriu copiii la grădinițele private, fie își angajează acasă educatori, mai spune directoarea.

Peste 60% dintre elevii din rural merg pe jos la școală

Studiul „Bunăstarea copilului din mediul rural din România 2022“ al WVR arată că 8% dintre românii de la țară au ales să întrerupă școala temporar sau definitiv pentru unul sau mai mulți copii, pentru a face față cheltuielilor, iar 37% dintre adolescenți lipsesc de la şcoală uneori sau întotdeauna pentru că trebuie să lucreze în gospodărie. Totodată, 62% dintre elevi merg la școală pe jos, iar liceenii petrec un timp dublu mergând la școală, comparativ cu alți elevi din rural – 41-46 de minute doar dus. Datele sunt reprezentative la nivel național.

În 2020, anul în care a izbucnit pandemia, peste 8.000 de copii au venit din străinătate și au fost înmatriculați în țară, cu 6% mai mult decât în 2019.