Educația și calificările construiesc economia viitoare a orașelor

Dezvoltarea economică a orașelor condiționată de educația cetățenilor FOTO: Studyabroad

Nivelul educațional și profesional al populației determină bunăstarea economiei orașelor, pentru o perioadă lungă de timp.  

Bunăstarea economiei din mediul urban, privită pe termen lung, rezidă în abilitățile și calificările profesionale ale cetățenilor, arată o cercetare care examinează efectele schimbării din viața urbană, din Anglia și Wales, pe o perioadă de 111 ani, informează „The Guardian”. 

Orașele care aveau, în 1901, un număr mare de rezidenți educați și bine pregătiți profesional, se află, astăzi, printre cele mai performante regiuni. În schimb, orașele din perioada eduardiană (1901-1910), cu cetățeni ale căror calificări erau reduse, dețin, în prezent, economiile cele mai vulnerabile de pe piață, potrivit cercetării comisiei de experți din cadrul „Centrului pentru Orașe” (Centre for Cities). 

Cercetătorii afirmă că acest studiu are implicații semnificante pentru factorii de decizie. De asemenea, „ilustrează că reducerile aplicate pe termen scurt bugetului alocat calificărilor profesionale, de la educație până la infrastructură, vor avea ca rezultat costuri mari pentru guvern, pe termen mediu și lung”. 

Conform studiului, șapte din opt orașe britanice performante de astăzi au avut, în 1901, cetățeni calificați peste valoarea medie, printre care se numără Oxford, Brighton, Crawley și Londra,. În schimb, 80% din orașele care astăzi se confruntă cu mari probleme în economice se aflau printre ultimele 20 de localități cu un nivel scăzut al calificărilor în 1901. Printre acestea se numără Grimsby, Middlesbrough, Barnsley, Stoke și Burnley. Informațiile din anul 1901 au fost colectate din datele de recensământ, iar cele de astăzi se bazează pe statistici naționale și pe informații guvernamentale. 

„Istoria ne demonstrează că deficiența investirii în economiile orașelor pe termen lung are efect asupra economiei Marii Britanii”, a precizat Alexandra Jones, președinte executiv al „Centrului pentru Orașe” .„Guvernul trebuie să adopte politici care să contribuie la dezvoltarea orașelor. Studiul arată că toate competențele și, în special, transportul (infrastructura) pot contura bunăstarea economiei unui oraș. Un sistem educațional care pregătește elevii pentru câmpul muncii absolvire este primordial atât pentru ei, cât și pentru economia britanică”. 

Comisia de experți îndeamnă guvernul să investească în educație, mai ales în discipline științifice, în aritmetică și în dezvoltarea abilităților IT prin cursuri tehnice ca ingineria, o calificare ce ar putea reprezenta un deficit în următoarea decadă. 

Bunăstarea economiilor a fost evaluată în 2010, utilizând o gamă de factori ca producția economică, creșterea locurilor de muncă din sectorul privat, șomajul și salarizarea. Nivelurile de calificare din 1901 s-au bazat pe numărul ocupațiilor profesionale din domeniile bancare, al asigurărilor, al contabilității, dar și din cel comercial (negustori) și și din cel administrativ (funcționari). 

Potrivit studiului, orașe ca Preston, Warrington și Swindon au progresat mult mai repede decât altele. De exemplu, populația din Warrington este mai calificată acum decât în 1901, atunci când era printre codașele topului referitor la nivelul educațional al orașelor britanice. Astăzi se încadrează printre primele 20% din orașele cu cetățeni  calificați, conform indicatorilor economici ai comisiei de experți. Specialiștii sunt de părere ca investițiile trebuie efectuate în rețelele de transport, rutier și feroviar. 

Orașele de coastă Southend, Blackpool, Bournemouth, Hastings și Brighton au avut cel mai mare număr de persoane cu locuri de muncă foarte bine remunerate, în timp ce Bournemouth, London și Blackpool aveau cele mai multe proprietăți pe cap de locuitor. Orașul cu cel mai mare număr de companii pe cap de locuitor, o măsură a întreprinderii, nu a fost Londra, ci Cardiff, urmat de  Bradford și apoi de Londra.

Liverpool, descris de politicianul britanic Benjamin Disraeli (1804-1881) ca „al doilea oraș al imperiului”, a fost cotat ca localitatea cu cea mai mare instabilitate economică, în 1901, iar în 2011 s-a clasat în rândul celor 20% de orașe performanțe foarte slabe.