De ce ţin profesorii cu dinții de revendicările lor
0Conflictul de muncă dintre profesori și Guvern intră în prelungiri. Executivul le vâră pe gât printr-o ordonanță o majorare salarială modestă, respinsă cu o zi înainte de sindicate. Experți în politici publice spun că nu asta e calea justă.
Deși profesorii au respins oferta făcută de Guvern de majorare a salariilor dascălilor cu circa 600 de lei net pe lună pentru profesori și cu 250 de lei pentru personalul nedidactic, premierul a convocat joi o ședință de Guvern extraordinară pentru a aproba aceste majorări. Potrivit sociologului Alfred Bulai, conferențiar la Școala Națională de Studii Politice și Administrative a Universității București, „Guvernul este pregătit să le dea profesorilor firimituri”. Și asta a fost atitudinea chiar de la bun început, adaugă expertul. „Într-o primă fază li s-au oferit niște vouchere. Și, atenție, vorbim de cel mai prost salarizată categorie profesională bugetară cu studii superioare din România! Pe de altă parte, Guvernul s-a mândrit chiar în acest an că a mărit salariile la multe alte categorii. Sigur că impactul financiar nu este atât de mare, dar nu au avut o problemă din acest punct de vedere. Și vorbim de categorii care oricum aveau salarii mari. Evident că toate aceste lucruri au radicalizat profesorii. Doar dacă s-ar bloca anul școlar – dar vă garantez că nu se va întâmpla asta – ar înțelege Guvernul că problema educației este una reală”, punctează sociologul.
”Pensiile speciale se tot desființează, dar rămân aceleași”
Pentru că, altminteri, există un dezinteres total pentru profesori. E și vina mișcării sindicale care-i reprezintă pe profesori, mai spune Bulai, care s-a obișnuit cu pseudo-mișcări sindicale în care se obține ceva, dar, contextul actual trebuie cuplat și cu un alt aspect, și anume acela al pensiilor speciale: „Aceste pensii speciale se tot reduc, se desființează, dar rămân aceleași, există categorii de bugetari cărora li s-au mărit exponențial veniturile, inclusiv doctorii care, să nu uităm, au primit creșteri semnificative. Nu mai vorbesc de judecători, procurori și tot ce înseamnă instituții de forță”, mai spune universitarul. Pe de altă parte, trăim într-un context în care avem deja mișcări de nemulțumire a unor categorii care, de fapt, nici nu sunt atât de prost plătite, pentru că, nivelul de trai s-a prăbușit în România”.
„Din pricina unei inflații uriașe. Din acest punct de vedere, e limpede că sunt probleme majore. Oamenii au acceptat în pandemie că și-au mai pierdut serviciul sau au avut venituri diminuate că asta a fost, apoi s-a dat vina pe război, deși scumpirea carburanților nu avea legătură cu războiul. Până la urmă, inflația galopantă creează o presiune critică și ea devine greu acceptabilă. Trebuie luată în calcul și această situație pentru că, totuși, 2.000-3.000 de lei de acum un an sau doi, azi sunt mult împuținați. Noi vorbim de o scădere a calității vieții care evident îi lovește pe cei cu venituri, în general, mici”, explică sociologul mecanismele care au amorsat actualele nemulțumiri.
De ce în proximitatea examenelor?
Conferențiarul adaugă că este foarte firesc ca greva profesorilor să aibă loc în preajma examenelor naționale: „Toate sindicatele de pe planetă unde există democrație încearcă să folosească oportunitățile legate de efectele maxime ale protestelor lor. Că altfel, am putea să spunem să nu mai fie mitinguri, marșuri decât la 40 de kilometri de București ca să nu deranjeze traficul. Păi asta vor, să deranjeze, pentru că în felul acesta marchezi importanța unei acțiuni și faptul că te iau în seamă autoritățile. Aceste autorități au început să-i ia mai în serios pe profesori tocmai pentru că s-a pus problema blocării examenelor. Este un început de vară agitat, dar stați să vedeți în toamnă ce va fi. Pentru că efectele scăderii dramatice a nivelului de trai se acumulează în timp, după ce toată lumea va epuiza și rezervele, există o energie, lumea nu reacționează imediat. Din punctul acesta de vedere, Guvernul – indiferent care va fi – va avea multe probleme în anul care vine”, apreciază sociologul.
De ce la medici s-a dat
Comparativ cu majorarea salarială oferită medicilor, sistemul de învățământ este o lume mult mai amestecată și care a funcționat defectuos foarte mult timp, adaugă Bulai: „La medici nu a prevalat dorința politicienilor de a majora salariile, ci datele statistice care arătau că medicii plecau pe capete. Și atunci ai o problemă, pentru că ai investit 7-8 ani într-un medic și el a plecat. Profesorii nu au însă unde să plece, în special pe studii, pentru că e complicat. Deci, sunt mult mai limitate plecările pe poziții similare. Și doi: în medicină e penal dacă cineva se dă medic, dar în învățământ, în România ultimilor 30 de ani, s-a dovedit că poate preda oricine. Ce vreau să spun este că avem examene de definitivat pe care unii le iau la disciplinele 2 și 3 pe care le predau, dar care rămân profesori, chiar dacă nu titulari, suplinitori. Intrarea unor persoane necalificate, slab calificate în sistem e mult mai ușoară. Nu mai zic că diplomele pot să nu aibă nicio acoperire. Avem politicieni care sunt șefi de doctorat și nu știu în ce domeniu”.
Dincolo de bani, este vorba și despre prestigiul meseriei de profesor care s-a degradat până la un nivel insuportabil, mai spune sociologul. „E o muncă foarte complicată, cu riscuri mari în lumea de astăzi. Și în care vei trăi acceptabil după 25 de ani. Or, tinerii de azi vor să trăiască cât de cât bine la începutul vieții, nu la sfârșit. Din acest punct de vedere, domeniul nu e atractiv decât pentru cei foarte pasionați. Vorbim de învățământul preuniversitar, pentru că în cel universitar e altă situație. În general, cel universitar e bine plătit pentru simplul motiv că dincolo de salarii mai mari sunt și alte oportunități: proiecte, cercetări, mai lucrează undeva. Nu e cea mai sănătoasă formulă, dar, cu siguranță, au venituri mai mari. În preuniversitar nu există altă oportunitate decât meditațiile, și asta în orașele mari. Profesorii au fost împinși către o zonă gri morală, iar asta vine din comunism, ceea ce e neplăcut pentru sănătatea sistemului”, explică sociologul.
Sindicatele: Marți va fi grevă
După ședința de Guvern de joi, ministra Educației, Ligia Deca, a declarat că în cazul în care protestul sindicaliştilor din Educaţie continuă, atunci nu vor mai putea fi evitate consecinţe de tip reprogramarea examenelor sau prelungirea anului şcolar, menţionând că nu crede că îşi doreşte cineva astfel de consecinţe. „Considerăm că această soluţie găsită împreună de către Guvern şi federaţiile sindicale răspunde şi nevoii de echitate în sistem, pentru că pentru debutanţi creşterea este de 25%, pentru celelalte categorii fiind creşteri variabile, dar nu mai mici de 18%. Sunt creşteri importante care arată angajamentul Guvernului pentru ca salarizarea în Educaţie să fie într-adevăr motivantă”, a explicat Deca.
Simion Hăncescu, liderul Federației Sindicatelor Libere din Educație, a declarat joi, după ședința de Guvern și înainte de o nouă rundă de consultări la Palatul Victoria, că lucrurile nu sunt schimbate faţă de ziua precedentă. „Premierul ne-a invitat la noi discuţii, probabil legate de întreaga listă de revendicări”, a spus Hăncescu. El a precizat că şi marţi va fi grevă: „Alte date eu nu am la această oră. Oamenii au semnat pentru greva generală, oamenii o încetează”.
Perioada de înscriere la Evaluarea Națională are loc între 6 și 9 iunie și se face automat de secretariatele școlilor. „ În funcţie de resursa umană disponibilă în fiecare unitate de învăţământ la momentul 6 iunie vom decide similar cu perioada de înscriere pentru examenul de Bacalaureat, dacă este nevoie să extindem sau nu calendarul existent”, a spus Deca.
Cât vor crește salariile în urma OUG
Potrivit datelor Ministerului Educației, în urma aplicării OUG de joi, salariul net al unui profesor din preuniversitar cu 25 de ani de vechime în învățământ va crește cu 18%, de la 3.985 de lei până la 4.707 lei pe lună, plus un spor de 10% pentru suprasolicitare neuropsihică. Și, după caz, sporuri de dirigenție – 10%, învățământ special – 15%, învățământ simultan – 7-20%, predare în zonă izolată 3-20%, gradație de merit – 25%.
Salariul net al unui profesor cu vechime între 5 și 10 ani în învățământ ar urma să se majoreze de la 2.713 lei până la 3.365 de lei, în timp ce salariul net al unui profesor debutant cu studii de lungă durată ar urma să crească de la 2.376 de lei cât este în prezent până la 2.956 de lei, cu 24,4% în plus. La care se adaugă sporurile mai sus menționate, după caz.
Cine este eleva care a negociat cu Iohannis
O copilă plăpândă, îmbrăcată simplu în tricou alb, a stat alături de sindicaliștii din Învățământ la masa negocierilor cu președintele Klaus Iohannis, în timp ce mii de profesori scandau în fata Palatului Cotroceni. Ariana Dudună (18 ani), eleva din Constanța care a vorbit cu șeful statului, în timpul crizei majore din Educație, este președinta Asociației Elevilor Constanța. A fost aleasă să participe la cele mai importante discuții pentru că, încă de la început, și-a arătat sprijinul necondiționat pentru dascăli. „M-am emoționat un pic, fiind în fața șefului statului la o vârstă atât de mică, nu neapărat intimidată. Mi s-a dat și mie cuvântul și am spus că elevii sunt alături de profesori și că ne dorim o ofertă care să îi mulțumească și pe ei. Dacă nici măcar prin cea mai mare grevă din ultimii 20 de ani nu reușim să creștem finanțarea Educației, noi, ca societate, putem aprinde lumânarea pentru învățământ. Trebuie să reușim să creștem interesul politicienilor pentru învățământ și pentru calitatea lui”, a declarat Ariana Dudună, pentru „Adevărul”. Tânăra spune că, pe viitor, acest sector va rămâne fără specialiști. „Deja există un deficit de profesori, iar în 5, poate 10 ani, dacă privim optimist, va exista un deficit atât de mare încât să se ajungă la colapsul sistemului de Educație” spune eleva. (Antonia Ispas)
Se încarcă comentariile...
