Ce școală vor deputații pentru copiii noștri

Noile proiecte de legi ale Educației au fost amendate de către deputați. Se propune înlocuirea admiterii suplimentare la liceu cu clase de excelență, posibilitatea exmatriculării elevilor în cazurile grave și obligativitatea renunțării la telefoanele mobile la școală.

Foto: Arhivă

În premieră, în legile Educației este stipulat și cum vor fi ajutați elevii care sunt deja părinți pentru a termina școala.

Deputații au propus ca liceele unde există concurență să nu mai organizeze o admitere suplimentară față de examenele de Evaluare Națională – așa cum prevedea proiectul până acum –, ci să anunțe la începutul anului organizarea unor clase de excelență. Examenul de acces în aceste clase ar urma să fie anterior testărilor pentru Evaluarea Națională, cu subiecte unice la nivel național, în funcție de profilul pentru care se organizează clasa. Respectiv științe, mate-info, limbi străine, repartizarea urmând să fie computerizată, pentru clasa de excelență urmând să aplice doar elevii declarați admiși.

„Dăm voie liceelor să aibă posibilitatea să spună de la începutul anului «dorim să facem, de exemplu, o clasă de excelenţă pe ştiinţe sau pe limbi străine sau pe mate-info». Şi, în momentul în care se apropie examenul de admitere, cu o perioadă – aici se cuprinde în metodologie, din partea ministerului – se fac teste la nivel naţional. Testele vor fi cu un grad de dificultate, cu un punctaj şi pot să participe orice elevi pe specializarea profilului pe care şi-o aleg. De exemplu, dacă vorbim de limbi străine, va fi un test de limbi străine, unde la final va fi cu «admis», «respins»“, a precizat deputata Natalia Intotero, citată de Agerpres.

Părinții: ”E o idee mai bună”

Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Părinților, apreciază că modificarea este o soluție de compromis între ce prevede proiectul ministerului și dorința părinților de a nu avea un examen suplimentar de admitere. Cu toate acestea, spune Cristache, trebuie mare atenție pentru că sunt licee care au o singură clasă de științe, de exemplu: „Și atunci ce faci? Organizezi respectiva clasă ca pe una de excelență? Dar propunerea este o idee mai bună decât varianta actuală. Se poate constitui o clasă de excelență, nu avem o problemă, din punctul acesta de vedere, dar trebuie văzut ce înseamnă asta. Dacă un liceu are 7 clase cu profiluri diferite, cum faci? O clasă pentru toate sau pentru fiecare profil și filieră?“.

Acesta adaugă că modificarea reprezintă în fapt o complicație: „Dacă ei voiau să introducă o testare suplimentară, puteau introduce încă o disciplină la Evaluarea Națională, care să conțină profilul. Și, dacă un elev vrea să meargă pe profilul de științele naturii, de exemplu, să mai dea pe lângă Română și Matematică și o probă scrisă la Chimie-biologie. Elevul care vrea la profilul umanist să dea, în plus, Istorie-geografie. Iar repartizarea s-ar fi făcut tot computerizat“, a exemplificat Cristache.

La rândul său, Ștefan Vlaston, expert în Educație, apreciază modificarea ca fiind un atu în plus în selecționarea acelor elevi cu aptitudini mai potrivite pentru un profil sau altul.

Exmatriculare în situații grave

O altă modificare adoptată la Cameră este aceea care permite, în situații foarte grave, exmatricularea elevilor din învățământul obligatoriu, posibilitate inexistentă până acum în proiectul Ministerului Educației. 

„Sancţiunile sunt graduale, adică pleacă de la un avertisment şi merg încet, încet, deci sunt sancţiuni care pot viza retragerea unor drepturi, de exemplu a bursei, sunt sancţiuni care pot viza suspendarea pe o perioadă determinată. Ca ultim resort, pentru cazurile cele mai grave, se poate merge şi pe soluţia exmatriculării, însă cu drept de reînmatriculare, iar pe perioada exmatriculării vom prevedea, în procedura de combatere a violenţei în şcoală, consiliere psihologică şi, în general, măsuri pentru reabilitarea fiecăruia elev“, a explicat ministrul Educației, Ligia Deca, luni, la Parlament, după şedinţa Comisiei de învăţământ a Camerei Deputaţilor. Oficialul a adăugat că, după părerea sa, „vor fi foarte puţine cazuri care vor ajunge până la această ultimă măsură. „Până la această ultimă măsură se aplică toate celelalte“.

Reprezentantul părinților, Iulian Cristache, susține modificarea privind exmatricularea, în ciuda presiunilor făcute de unii părinți, spune acesta, care s-au poziționat în apărarea copiilor cu orice preț: „Din punctul meu de vedere, cazurile grave sunt cele cu iz penal“. Potrivit lui Cristache, sancțiunile trebuie aplicate gradual, în funcție de gravitatea faptei și de vârsta făptuitorului: „Exmatricularea poate fi și echivalentul repetenției. Cu nota 6 la purtare, un elev rămâne repetent. Exmatricularea trebuie urmată de o intervenție asupra elevului respectiv, pentru că, în cazul în care o vom gândi ca pe o extragere a unui elev din sistem ca pe o măsea stricată pe care o aruncăm la gunoi, n-am făcut nimic. În mod obligatoriu acel elev trebuie să intre într-un program de intervenție cu consilieri, cu asistenți sociali, cu structuri din Ministerul de Interne, astfel încât să te asiguri că el reintră în sistem. Pentru că, altfel, în loc de un elev care-ți dă în cap într-o clasă vom avea un cetățean care ne va da în cap la colț de stradă“.

Religia, acceptată la Bac

O altă modificare adoptată a fost aceea de introducere a Religiei ca disciplină de examen la Bacalaureat. „De ce nu? Este o probă pe care noi o propunem să fie o posibilitate de alegere în cadrul tuturor materiilor care au fost studiate din trunchiul comun – că vorbim de Religie, că vorbim de Latină, că vorbim de orice altă materie, să existe această posibilitate ca elevii să îşi aleagă acea probă. Poate să fie chiar şi Religia. Este în trunchiul comun, vorbim de materiile care sunt în trunchiul comun“, a precizat Intotero, arătând că elevii se pot înscrie astfel la toate materiile din trunchiul comun.

Totodată, un alt amendament susținut și de ministrul Educației a fost acela de confiscare a telefoanelor mobile de la elevii din clasele primare și gimnaziu și predarea lor către părinți. În forma modificată, amendamentul prevede că „utilizarea unui telefon mobil sau a oricărui alt echipament de comunicații electronice de către un elev este interzisă pe perioada cursurilor din învățământul preșcolar, primar și gimnazial“.

Cei care încalcă această regulă riscă să li se confiște telefonul sau dispozitivul. Pentru elevii de liceu, lucrurile nu se schimbă din acest punct de vedere, reglementarea privind utilizarea telefoanelor mobile fiind prevăzută tot în ROFUIP, ca până acum, potrivit unui alt amendament adoptat luni în comisie.

Calendar, regândit pentru legile Educației

Coaliția a schimbat calendarul pentru legile Educației, în condițiile în care la comisia de specialitate sunt depuse peste o mie de amendamente. Majoritatea sunt, paradoxal, nu de la Opoziție, ci de la PSD. Mai precis, 790 de amendamente au social-democrații, cei care dețin și șefia Comisiei de învățământ.

Dacă, după planul inițial, cele două legi urmau să fie trecute de Camera Deputaților până miercurea aceasta, 26 aprilie, acum scenariul cel mai optimist este că printr-o activitate intensă cele două acte normative vor intra la plenul Camerei Deputaților pe 3 mai, adică miercurea viitoare. În celălalt scenariu, proiectele de lege vor trece prin vot pe 10 mai.

Nu în ultimul rând, dacă forțele Coaliției vor ajunge la tensiuni pe forma amendamentelor și vor alege soluția adoptării tacite, adică fără nicio intervenție și să ajungă în forma trimisă de Guvern la Senat, proiectele vor trece de Cameră pe 20 mai. Potrivit informațiilor „Adevărul“, discuțiile din Coaliție sunt ca până la rotativa guvernamentală să aibă loc adoptarea legilor Educației, deci până la final de iunie.

Educația elevelor gravide, introdusă în proiect

Consiliere școlară și psihologică, sprijin financiar, ore online și posibilitatea de amânare a examenelor sunt măsurile propuse de Ministerul Educației pentru a veni în ajutorul elevelor gravide și mame care doresc să își continue studiile.

Concret, în Legea Învățământului Preuniversitar va exista articolul 74, care se referă exclusiv la educația elevelor gravide și a elevilor-părinți. Potrivit articolului, aceștia „vor beneficia de un program de studiu adaptat nevoilor lor, care să le permită să-și continue studiile, inclusiv prin oferirea, acolo unde este posibil, de posibilități de învățare online“. Ei vor avea anumite facilități, respectiv: „Motivarea unui număr limitat de absențe; transferul în cadrul unor grupe speciale cu program flexibil; asistență medicală specifică în cabinetele de medicină școlară și în cabinete specializate; activități de învățare remedială; consiliere școlară, inclusiv cu sprijinul unui mediator școlar și psihologică; prioritate la accesarea serviciilor complementare de educație timpurie și posibilitatea de a amâna examenele în cazul în care acestea coincid cu perioada de naștere sau cu perioada de îngrijire a copilului“.

Marinela Rață Panaite, președinta Asociației Dream Project România, atrage atenția că unele măsuri sunt vag prezentate și că, astfel, există neclarități. „Mă îngrijorează că vor exista grupe speciale, chiar dacă se menționează că nu va exista o segregare școlară. Fetele se confruntă cu o stigmă din partea colegilor, profesorilor și nu ar trebui să fie separate de restul colectivului, pentru că astfel ar fi înrăutățite lucrurile“.

De aceeași părere este și Ana Măiță, președinta Asociației Mame pentru Mame, care subliniază că „există un risc crescut de bullying în școli pentru fetele care devin mame. Stigmatul este unul extrem de toxic și nedrept și, din păcate, numai fetele se acoperă de rușine când rămân gravide, băieții în schimb care au participat în egală măsură la concepția copilului sunt văzuți de colegii lor ca fiind șmecheri“.

Articolul arată și că, în cazul în care elevele gravide sau elevii-părinți întâmpină dificultăți financiare în a-și asigura necesarul de rechizite, haine sau alte resurse necesare pentru a participa la cursuri, aceștia vor fi sprijiniți financiar. „Ministerul Educației, în colaborare cu Ministerul Sănătății și Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, autoritățile publice locale, cultele recunoscute de lege și organizațiile neguvernamentale promovează programe de prevenire a sarcinilor nedorite și a maternității timpurii în rândul elevilor. Programele vor fi adaptate vârstei și nivelului de dezvoltare ale elevilor”, se mai menționează în articolul 74 din lege. Din acesta nu reiese dacă vorbim de educație sexuală, astfel că specialista Marinela Rață Panaite spune că, din nou, se folosesc termeni vagi care nu schimbă nimic. „Suntem deconectați de realitate, ne ferim să folosim cuvântul sex. E nevoie de o discuție tranșantă și clară la nivel de societate cu privire la educația sexuală. Să vedem clar cine spune și cum spune copiilor ce se întâmplă cu corpul lor“.