Cât de mult contează părerea elevilor și a studenților când se fac schimbări în Educație? „Foarte puțin ne uităm la elev și la ce e bine pentru ei"
0Un raport al UNESCO arată că reprezentanții elevilor și studenților din România au fost consultați în privința legilor educației. Numai că nu există nicio obligație legală clară prin care să se specifice că opinia lor trebuie luată în calcul de fiecare dată când este vorba despre măsuri care îi privesc. Dincolo de reglementare, am vrut să știm cât de mult simt tinerii că părerea lor contează, la școală și liceu, dar și la universitate.
Reprezentare cu drept de vot doar la liceu
După 12 ani petrecuți în învățământul preuniversitar și doi în facultate, Mihnea Stoica simte că România face progrese, dar că încă mai e de lucru. De exemplu, elevii pot avea un reprezentant cu drept de vot în consiile de administrație ale unităților de învățământ numai la liceu. Și doar dacă acesta a împlinit 18 ani.
,,Asta duce la schimbări frecvente pentru că, de cele mai multe ori, persoanele eligibile să candideze se află în an terminal, ceea ce duce la schimbarea acestui reprezentant anual. Acest lucru reprezintă o problemă pentru că lasă la latitudinea conducerilor unităților de învățământ cât se mult se consultă cu consiliile școlare ale elevilor în luarea unei decizii".
România este mai puțin flexibilă decât alte state europene în această direcție. În Franța, spre exemplu, elevii sunt reprezentați încă din gimnaziu și au drept de vot pe subiectele care îi privesc, cum ar fi disciplinele școlare, dar nu pe teme precum bugetul. Țările nordice merg și mai departe. Legea educației finlandeze cere explicit ca elevii să fie implicați în luarea deciziilor și, indiferent de vârstă, aceștia pot face parte din structurile de conducere ale școlilor. Printre temele asupra cărora pot vota se numără programul școlar, regulamentul intern, dar și evaluarea profesorilor. Dacă școlile iau decizii fără consultarea elevilor, acestea pot fi contestate. Suedia are o politică asemănătoare.
,,La gimnaziu, implicarea elevilor lipsește, de cele mai multe ori, complet"
Dincolo de reprezentarea oficială, prin dreptul de vot în consiliu, școlile din România nu stau foarte bine nici când vine vorba de consultarea elevilor atunci când se iau decizii care îi privesc.
,,Există și problema consultării directe cu elevii, la clasă, pentru probleme strict legate de o formațiune de studiu. De cele mai multe ori, din experiența mea, consultarea cu elevii a fost deficitară, uneori lipsind complet. La gimnaziu, implicarea elevilor în decizii lipsește, de cele mai multe ori, complet", atrage atenția Mihnea.
În lipsa unor politici unitare, totul este reglementat de școală:
,,Fie există conduceri de unități de învățământ care privesc elevul ca pe un partener în procesul educațional și se consultă cu aceștia, în special când sunt luate decizii care îi privesc direct, fie există conduceri care privesc elevul ca pe un inferior, care nu poate lua decizii pentru sine și care trebuie să asculte de îndrumarea și deciziile luate de cadrele didactice, sub pretextul că acestea sunt mai bine pregătite și știu ce este mai bine pentru interesul elevului".
Și în cazul cadrelor didactice vorbim despre două categorii, arată Mihnea:
,,Profesorii au devenit mai receptivi în comunicarea cu elevii, mulți dintre aceștia ascultă opinia lor, încearcă să înțeleagă problemele cu care se confruntă, stările prin care aceștia trec. Desigur că nu fiecare profesor face acest lucru. Încă există cadre didactice care nu vor să accepte faptul că acești elevi fac parte dintr-o generație nouă, cu alte probleme, și nu iau în considerare opiniile acestora".
Luați în seamă mai mult când vine vorba de politici naționale
Paradoxal, uneori reprezentarea funcționează mai bine dacă vorbim de politici de stat în educație. Mihnea Stoica a fost secretar executiv în Consiliul Național al Elevilor chiar în 2023, atunci când au fost modificate legile educației.
,,Pe lângă consultarea din cadrul comisiei de dialog social de la nivelul ministerului, am avut o comunicare foarte bună cu conducerea ministerului în privința legilor. Multe dintre propunerile noastre au fost luate în calcul și chiar au intrat în forma finală a legii", își amintește Mihnea.
Acesrta subliniază însă că ,,relația diferă fundamental de la ministru la ministru și în funcție de poziția acestuia".
Reprezentanții studenților își doresc mecanisme obligatorii de consultare
Și reprezentanții Alianței Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) au simțit că vocea lor a contat în conturarea legilor educației, dar cred că acest lucru li se datorează.
,,Participarea a fost posibilă datorită consecvenței în redactarea de poziții publice, politici și analize în domeniul educației efectuate de către noi, ca structură studențească, în permanență în ultimii 26 ani. Pentru a menține credibilitatea, păstrăm un ritm consecvent de implicare", spune Sergiu Covaci, președintele ANOSR.
Acesta atrage atenția asupra faptului că România are nevoie și de legislația oficială în acest sens:
,,Ar fi foarte important ca România și în general statele să dezvolte mecanisme în care opiniile tinerilor chiar stau la baza redactării actelor normative și politicilor, având o greutate în ceea ce privește direcția în care acestea sunt efectuate. Lipsa lor vine din neînțelegerea conceptelor de participare decizională a tinerilor și din subestimarea pregătirii acestora, aspect care evident, este greșit. Ba chiar de multe ori, noi, spre exemplu, ANOSR, aducem în discuție subiecte extrem de necesare dar care apar tardiv la noi în stat și/sau clarificăm situații prin analize, care deservesc fundamentării deciziilor".
Organizația a fost consultată de UNESCO cu privire la situația din România în elaborarea raportului.
L-am întrebat pe Sergiu cât evaluează, pe o scară de la 1 la 10, că au contat argumentele și obiecțiile reprezentanților studenților când a venit vorba de politici publici și măsuri care îi priveau.
,,Aș spune 7 spre 8, dar asta datorită faptului că am fost foarte insistenți și apelăm de obicei la toate mijloacele diplomatice, de reprezentare și civice posibile", a răspuns tânărul.
Alți pași care trebuie făcuți
Ce ar putea face mai bine autoritățile, chiar pe termen scurt? Sergiu Covaci spune:
,,Să pună mai mult preț pe vocea tinerilor, de la fiecare nivel, pentru că discuțiile de formă nu ajută nici o parte. Până când nu vom înțelege că tinerii trebuie chemați pentru că avem nevoie de ei, să îi ascultăm și să îi înțelegem, deci nu doar pentru că apare, de exemplu, într-un raport nu vom reuși să ne depășim condiția ca stat".
Pentru ca schimbarea să fie reală, Mihnea Stoica vorbește de două paliere:
,,Este nevoie atât de o schimbare legislativă (mărirea numărului de studenți senatori din cadrul universităților, eliminarea limitei de vârstă pentru reprezentanții în CA al unităților de învățământ preuniversitare), dar și o schimbare de mentalitate în rândul profesorilor. Consultarea elevilor și studenților este esențială pentru îmbunătățirea sistemului de educație".
,,Orgoliile din Educație sunt despre adulți"
Specialista în Educație Gabi Bartic este mai tranșantă când vine vorba despre implicarea tinerilor în subiectele care îi privesc. Și critică felul în care adulții se raportează la marile teme din educație:
,,Cred că de fapt nu știm să conversăm în educație în beneficiul și uitându-ne mereu la elev. Toate orgoliile din Educație sunt despre adulți și despre orgoliile noastre și foarte puțin ne uităm la elev și la ce e bine pentru ei. Pentru că dacă ne-am uita la elevul real de astăzi, conversația ar fi mult simplificată".
Raportul UNESCO în ceea ce privește implicarea tinerilor poate fi consultat aici.
Se încarcă comentariile...
