Când școala devine sprijin, nu povară. Primele semne de reușită ale programului PNRAS
0Ministerul Educației a anunțat publicarea Raportului Băncii Mondiale privind etapa I a Programului Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS - 2022 / 2023), arătând că 45% dintre școlile cuprinse în prima rundă au înregistrat progrese. Masa caldă, consilierea școlară și noile dotări din unitățile de învățământ au avut cel mai mare impact în îmbunătățirea rezultatelor elevilor.
Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS) este o intervenție a Ministerul Educației și Cercetării pentru a combate abandonul școlar. În prima rundă au fost incluse 1.409 școli în care elevii aveau risc crescut de abandon, după doi ani de implementare rezultatele arătând că în 45% dintre unitățile școlare s-a înregistrat progres, trecând de la risc ridicat la risc mediu sau scăzut și de la risc mediu la risc scăzut, conform Indicelui PTȘ (părăsirea timpurie a școlii).
PNRAS este implementat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 15 – Educație, beneficiind de o finanțare de 500 de milioane de euro.
Țintele PNRAS sunt:
- reducerea abandonului școlar în minimum 25% din unitățile de învățământ participante la Program în perioada 2021-2026, cu trecerea unității de învățământ într-o categorie de risc mai scăzut;
- îmbunătățirea rezultatelor elevilor la evaluările naționale și creșterea procentului de elevi care finalizează învățământul gimnazial;
- creșterea participării absolvenților de gimnaziu la Evaluarea Națională pentru elevii de clasa a VIII-a și a ratei de tranziție de la învățământul gimnazial la învățământul liceal sau profesional.
Cu banii din PNRAS cele mai multe școli le-au adus în primul rând masa caldă în școli copiilor, considerată a fi cea mai de impact măsură în comunitățile vulnerabile. Au fost de asemenea dotate școlile cu aparatură modernă, au fost finanțare cursuri de pregătire pentru profesori, au fost organizate excursii pentru copii etc.. Poveștile de succes variază de la o școală la alta și depind de mulți factori, modul cum a fost implementat programul în fiecare școală beneficiară făcând diferența.
„După doi ani de implementare a Schemei de Granturi PNRAS, impactul asupra școlilor beneficiare este important și pozitiv, depășind valoarea țintei finale a PNRR de 625 de școli cu progres în rezultatele educaționale. Dintr-un total de 1.409 de școli sprijinite în runda 1, 45% dintre acestea (634 de școli) au înregistrat progres, trecând de la risc ridicat la risc mediu sau scăzut și de la risc mediu la risc scăzut, conform Indicelui PTȘ. Școlile sprijinite prin PNRAS runda 1 au fost școlile cele mai vulnerabile privind PTȘ. Inițial, școlile sprijinite prin PNRAS au fost incluse în categoriile de risc ridicat și mediu conform Indicelui PTȘ inițial și au prezentat mai multe vulnerabilități, cum ar fi o pondere ridicată de profesori suplinitori, abandon școlar, participare scăzută și performanțe slabe la Evaluarea Națională. Modificarea încadrării lor într-o categorie de risc a fost determinată pe baza Indicelui PTȘ pentru anul școlar 2022-2023”, se arată în raportul publicat.
Ce arată cifrele care au cuantificat progresul
Conform Indicelui PTȘ (Părăsirea Timpurie a Școlii) din 2022/2023, 53% dintre școlile PNRAS runda 1 (447 de școli din 846), cu risc ridicat inițial, au progresat la un risc mediu sau scăzut. În același timp, 33% dintre școlile PNRAS runda 1 (187 de școli din 563) cu risc mediu au trecut la un nivel de risc scăzut, în timp ce doar un procent scăzut de școli, 6.8% (97 de școli din 563), și-au înrăutățit nivelul de risc inițial regresând la risc ridicat, arată raportul.
„Evoluția școlilor finanțate prin PNRAS runda 1 este în general pozitivă, cu îmbunătățiri importante în performanțele elevilor și reducerea ratei abandonului școlar. Între 2019 și 2023, școlile cu finanțare PNRAS runda 1 au înregistrat o îmbunătățire importantă a performanțelor elevilor (reducerea elevilor cu note sub 6 și creșterea promovabilității), o participare mai mare la Evaluarea Națională, o scădere a abandonului școlar și a procentului de profesori suplinitori, reflectând un impact pozitiv al finanțării”, sunt concluziile raportului.
Că îmbunătățirea este legată în primul rând de acțiunile finanțate prin program o demonstrează datele analizate în paralel cu cele provenite din școlile și acestea cu risc crescut de abandon, eligibile, dar care nu au primit finanțare, și în care rezultatele acțiunilor remediale și a altor tipuri de acțiuni implementate fără finanțare au fost mai modeste.
Ce se așteaptă prin PNRAS
Finanțarea de acțiuni complementare celor de la clasă a vizat în principal atingerea unor obiective precum: scăderea ratei de abandon școlar; creșterea ratei de finalizare a învățământului gimnazial; creșterea ratei de participare la Evaluarea Națională la clasa a VIII-a; reducerea procentului de elevi care iau sub nota șase la Evaluarea Națională; reducerea absenteismului școlar; creșterea procentului de cadre didactice din unitatea de învățământ care folosesc mijloace de predare – evaluare digitale; îmbunătățirea interacțiunii între toți actorii cheie ai ecosistemului școlar etc.. Rezultate obținute în urma intervențiilor PNRAS în școlile din runda 1 au fost colectate atât prin centralizarea unor date obiective, cât și prin colectarea de informații în urma discuțiilor avute cu personalul didactic, elevii sau părinții în timpul vizitelor de monitorizare.
Dotările, preferate în unele școli pentru că „se văd rezultatele imediat”
Infrastructura modernă și digitalizarea școlilor au fost cele mai vizibile rezultate asociate intervențiilor PNRAS menționate de către cadrele didactice, acestea apreciind că investițiile realizate în reamenajarea spațiilor fac școlile să fie „mai prietenoase”, iar dotarea cu echipamente moderne și spațiile amenajate recent contribuie la dezvoltarea unui mediu educațional care are potențial să susțină învățarea și dezvoltarea instituțională.
„Am utilizat tabla interactivă. M-a ajutat mult la matematică. Mai ales la geometrie. Până anul ăsta nici n-am văzut în alte părți. Chiar a fost o chestie surprinzătoare în sens pozitiv, ceea ce se întâmplă foarte rar, pentru mine cel puțin, să văd chestii pozitive” – spune un profesor într-un interviu de grup. „Clădirea e un punct forte, e atractivă, sălile de clasă sunt uriașe, luminoase, aerisite, cu căldură, copiilor le place să facă lucrări și să le afișeze, sunt mândri de ceea ce fac, așa au contribuit și ei să facă școala mai frumoasă", a apreciat un alt profesor; „clădirea complet renovată și dotată cu mijloace didactice moderne", băile în interior „și nu toate școlile din mediul rural au băile așa" sunt câteva dintre mărturiile dascălilor din școlile beneficiare.
„În unele proiecte, dotările au fost prioritizate, considerându-se că sunt rezultate observabile imediat, comparativ cu activitățile adresate elevilor, care au nevoie de timp pentru a se face vizibile. <M-am gândit. Cheltuiesc niște bani și nu văd rezultate. De aceea am preferat să mă axez doar pe achizițiile acestea. Aici se vede> (interviu cu directorul școlii); <Se văd dotările. Avem școli care și-au cheltuit toți banii pe dotări.> (interviu cu inspectorul)”, menționează raportul.
Masa caldă și consilierea școlară, cel mai mare impact în îmbunătățirea rezultatelor elevilor
Inspectorii școlari au apreciat, referitor la indicatorii de proiect care au vizat reducerea absenteismului și a abandonului școlar, că multe școli PNRAS runda 1 din județele lor au obținut progrese, în special cele care, pe lângă educație remedială, au oferit elevilor servicii de masă caldă și activități de consiliere.
„Actorii școlari apreciază că a început să se vadă o ameliorare a rezultatelor școlare ale elevilor din grupul țintă PNRAS, ca urmare a complexului de activități implementate: educație remedială, acces la resurse variate de învățare mai atractive, sprijin material, servicii de consiliere care au diminuat situațiile de marginalizare, de stigmatizare și de stimă de sine scăzută etc. Activitățile implementate în cadrul proiectelor au contribuit nu doar la progresul academic al elevilor, la menținerea lor în școală, angrenați în activități de învățare, dar și la echilibrul lor socio-emoțional. <Vorbim despre o îmbunătățire a situației la învățătură a elevilor și mă refer aici în primul rând la activitățile de remediere la Limba Română și Matematică> (interviu de grup cu profesorii); <S-a văzut la a doua simulare. (...) În prima au fost note foarte mici, la a doua au mai crescut cu 2-3 puncte>; <Îi atrage, nu mai e în Evul Mediu la școală> (interviu de grup cu părinții)”, menționează raportul.
Și cursurile pentru profesori se regăsesc în îmbunătățirea rezultatelor elevilor, pentru că dascălii au învățat să facă procesul de predare mai atractiv, să comunice cu elevii, să adapteze metodele în funcție de nevoile elevilor.
Tot prin proiectele PNRAS, școlile au planificat și realizat multiple activități nonformale, în contexte noi pentru elevi, cu resurse actuale, în formate inovative, cu experți din domenii variate.
Stabilitate dascălilor pe post, reflectată în rezultatele elevilor
„Ponderea profesorilor suplinitori este un indicator cheie al stabilității personalului didactic. Școlile care depind într-o măsură mai mare de cadre didactice suplinitoare se confruntă cu dificultăți în asigurarea continuității procesului educațional și în menținerea unui standard pedagogic constant. La nivel național, ponderea profesorilor suplinitori a scăzut de la 31% în anul 2019 la 23% în anul 2023, indicând o tendință generală de stabilizare a personalului didactic. Se poate observa cu ușurință că școlile cu rezultate foarte bune ce se află în riscul cel mai scăzut rămân cele mai atractive pentru cadrele didactice, nefiind niciun beneficiu suplimentar pentru a preda în școlile așa numite ”hard to staff”. Tendința de stabilizare a personalului didactic prin reducerea ponderii profesorilor suplinitori a fost înregistrată pentru școlile din toate categoriile de risc, dar mai accentuat în școlile cu risc mediu și scăzut (o scădere cu 10 puncte procentuale pentru fiecare). Școlile cu risc ridicat au urmat această tendință, dar cu o scădere mai ușoară comparativ cu celelalte categorii, respectiv cu 5 puncte procentuale. Aceste date demonstrează un progres în atragerea și retenția cadrelor didactice, evidențiind faptul că intervențiile au condus la obținerea unui echilibru mai bun în distribuția resurselor umane în sistemul educațional. Totuși școlile cu risc ridicat necesită măsuri suplimentare pentru atragerea și păstrarea cadrelor didactice pe termen lung”, arată raportul.
Abandonul școlar, indicatorul cu cel mai important progres
Datele arată o reducere a inechităților în educație ca urmare a acțiunilor prin care s-a produs intervenția. Unul dintre indicatorii urmăriți este promovabilitatea la clasa a VIII-a, însă și mai important, menționează raportul, este că a scăzut rata abandonului școlar în școlile cu risc crescut.
„La nivel național, rata de promovabilitate a crescut de la 94% în anul 2019 la 95% în anul 2023, indicând o ușoară tendință pozitivă. Deși la nivel național rata de promovabilitate la clasa a VIII-a a înregistrat o ușoară creștere, școlile cu risc mediu și scăzut s-au menținut la un nivel stabil de performanță, în timp ce școlile cu risc ridicat au înregistrat o creștere cu 4 puncte procentuale. Această tendință sugerează o reducere a inegalităților în educație, datorată măsurilor educaționale țintite prin intermediul PNRAS. Cu toate acestea este necesară continuarea intervențiilor pentru a sprijini elevii din mediile cele mai vulnerabile pentru a crește rata promovabilității la clasa a VIII-a (aflată în anul 2023 la 89%) și a asigura o echitate mai mare în sistemul educațional”, spune documentul Băncii Mondiale.
Reducerea abandonului școlar și a repetenției, un alt indicator urmărit, a indicat că ponderea elevilor repetenți și a celor care au abandonat școala a scăzut de la 7% în 2019 la 6% în 2023. „Scăderea cu 4 puncte procentuale pentru școlile cu risc ridicat reprezintă cea mai mare îmbunătățire dintre cele trei categorii de risc ca efect al intervențiilor PNRAS. Cu toate acestea, ponderea rămâne încă ridicată față de media națională (12% pentru școlile cu risc ridicat față de 6% media națională), ceea ce sugerează necesitatea continuării intervențiilor în aceste școli”, arată raportul.
Creștere cu 10% a ratei de participare la Evaluarea Națională în școlile cu risc ridicat
Și participarea la examenul de Evaluare Națională s-a îmbunătățit în școlile finanțate prin PNRAS.
„La nivel național, rata de participare a crescut de la 81% în 2019 la 84% în 2023, indicând o îmbunătățire generală. Cea mai importantă creștere se constată la nivelul școlilor cu risc ridicat care au înregistrat un progres semnificativ de 10 puncte procentuale. Cu toate acestea rata participării rămâne la un nivel mai mic în școlile cu risc ridicat (78%) față de cele cu risc mediu (82%) și scăzut (92%)”, menționează raportul.
Un alt indicator, analizat la nivelul întregii țări, nu doar în școlile cu risc, aduce motive de bucurie moderată: procentul elevilor care au înregistrat note peste 6 la Evaluarea Națională a crescut.
„La nivel național procentul elevilor cu note sub 6 la Evaluarea Națională a scăzut de la 52% în 2019 la 44% în 2023, indicând o îmbunătățire generală a performanțelor academice. În cazul școlilor cu risc ridicat, scăderea cu 13 puncte procentuale a ponderii elevilor cu note sub 6 la Evaluarea Națională reprezintă cea mai importantă îmbunătățire constatată la nivelul celor 5 indicatori analizați. Acest rezultat sugerează că intervențiile, mai ales cele legate de activitățile remediale pentru școlile vulnerabile, au avut un impact considerabil, ajutând mai mulți elevi să obțină note peste 6. De asemenea, progres s-a înregistrat și în cazul școlilor cu risc mediu și scăzut (scăderea cu 7 puncte procentuale pentru școlile cu risc mediu, respectiv cu 6 puncte procentuale pentru cele cu risc scăzut) ceea ce indică o îmbunătățire constantă, sugerând în același timp că intervențiile educaționale existente au funcționat eficient”, se menționează în raport.
Școlile finanțate prin PNRAS versus școlile care așteaptă finanțarea
Școlile finanțate prin PNRAS au devenit mai atractive pentru elevi, arată datele. În timp ce în aceste școli indicatorii s-au îmbunătățit, în școlile care încă așteaptă finanțarea aceiași indicatori s-au înrăutățit.
„Rata de participare la Evaluarea Națională a crescut cu 8 puncte procentuale în școlile finanțate (de la 72% în 2019 la 80% în 2023), în timp ce în școlile fără finanțare a scăzut cu 5 puncte procentuale (de la 75% la 70%); ponderea elevilor cu note sub 6 la Evaluarea Națională s-a redus cu 10 puncte procentuale (de la 64% în 2019 la 54% în 2023) comparativ cu doar 4 puncte procentuale în cazul școlilor fără finanțare (de la 62% la 58%). În general, impactul finanțării prin PNRAS a fost semnificativ mai mare în școlile cu risc ridicat față de cele cu risc mediu, arătând că în comunitățile cu provocări educaționale majore unde intervențiile au fost mai necesare acestea s-au demonstrat a fi și mai eficiente. Astfel, în școlile cu risc ridicat s-a înregistrat progres pentru toți cei 5 indicatori ce stau la baza Indicelui PTȘ, cu o variație între 4 și 12 puncte procentuale, în timp ce în cazul școlilor cu risc mediu progresul a fost obținut pentru 4 din cei 5 indicatori, cu o variație mai moderată, între 1 și 5 puncte procentuale”, arată datele.
Dacă în 2019 au obținut note peste 6 la Evaluarea Națională 39% dintre elevi, în 2023 cifra a crescut la 48% , ceea ce înseamnă cu 2.284 elevi în plus (de la 11.559 elevi la 13.843 elevi). „Impactul a fost mai mare în școlile cu risc ridicat, unde procentul elevilor cu note peste 6 a crescut cu 12 puncte procentuale (de la 34% la 46%), adică cu 2.062 elevi în plus (de la 5.364 la 7.426). În școlile cu risc mediu, creșterea a fost mai modestă, de 7 puncte procentuale (de la 44% la 51%), respectiv cu 222 elevi în plus (de la 6.195 la 6.417). Aceste rezultate confirmă eficiența măsurilor aplicate în mediile vulnerabile și necesitatea continuării programului, cu un accent sporit pe comunitățile cu risc ridicat”, se menționează în raport.
Numărul mic de elevi/profesor, un aspect care „necesită îmbunătățire”
Dacă rezultatele elevilor s-a dovedit că pot fi îmbunătățite prin sprijin concret, un alt indicator rămâne în discuție: eficacitatea școlilor. Sunt prea multe școli, preponderent în mediul rural, cu mai puțin de 150 elevi. Un procent semnificativ dintre școlile vizitate de echipa de monitorizare, 82%, școlarizează elevi cu cerințe educaționale speciale (CES), iar 38% includ elevi navetiști. „În ciuda acestor vulnerabilități, raportul elevi per profesor este mult sub media națională, situându-se între 2 și 5 elevi în 72% dintre școlile vizitate. Acest raport mai mic poate facilita sprijinul individualizat pentru elevi. Ponderea școlilor din mediul rural cu elevi cu peste 40 de absențe a scăzut de la 40% la 30%, iar în mediul urban, de la 73% la 60%. De asemenea, numărul elevilor care nu au frecventat nicio zi de școală a scăzut ușor, iar rata abandonului școlar, deși ridicată în unele cazuri, a înregistrat progrese în majoritatea școlilor. Situațiile de repetenție au fost frecvente înaintea intervenției, cu o medie de 8,6%. Proiectele PNRAS au contribuit la reducerea acestor cifre în multe școli, deși provocările rămân”, notează autorii raportului.
Implementarea proiectelor finanțate prin PNRAS este în sine o provocare, au mai constatat monitorii, evidențiindu-se o nevoie de sprijin în gestionarea financiară a proiectelor precum și flexibilizarea structurii bugetelor.
„În opinia majorității directorilor de școli și a primarilor, bugetele proiectelor finanțate prin PNRAS runda 1 au fost în general suficiente pentru activitățile planificate. Acestea au permis realizarea obiectivelor propuse, însă întârzierile în transferul fondurilor au reprezentat o problemă semnificativă, afectând plățile către furnizori și relațiile contractuale cu aceștia. O problemă majoră a fost perioada lungă dintre proiectarea bugetelor și demararea efectivă a activităților, ceea ce a dus la creșterea costurilor față de sumele bugetate inițial. Ajustările necesare pentru a adapta bugetele la realitățile economice s-au dovedit a fi procese complexe, costisitoare ca timp și soluționare, evidențiindu-se nevoia de reguli mai flexibile pentru modificarea bugetelor, astfel încât să se poată răspunde eficient nevoilor proiectului”, s-a mai constatat în teren.
Lipsa de experiență a personalului carea scris proiectele s-a văzut în planificarea inițială a bugetelor, ducând la subestimarea unor costuri importante, precum cele pentru masa zilnică a elevilor, ceea ce a necesitat ajustări ulterioare și a provocat întârzieri. Directorii de școli au cerut resurse suplimentare, cum ar fi manageri financiari sau firme de consultanță care să sprijine gestionarea bugetelor, să deruleze achizițiile publice, să efectueze plata personalului etc.. Lipsa clarificărilor rapide din partea structurilor superioare de gestionare a PNRAS a întârziat execuția bugetară, au mai semnalat reprezentanții școlilor De asemenea, personalul financiar limitat al școlilor a fost copleșit de sarcini, subliniindu-se nevoia unei mai bune pregătiri și sprijin logistic.
Se încarcă comentariile...
