Masa caldă, soluție contra abandonului școlar. „Ar trebui extins la nivel național acest program”

0
Publicat:

Deși, de-a lungul anilor, s-au încercat mai multe variante pentru reducerea abandonului școlar, cum ar fi excursii, rechizite, includerea elevilor în diverse programe, niciuna nu a dat rezultatele scontate. Oferirea unui prânz cald pare să fie cea mai bună.

Copiii rămân după ore pentru activități remediale și primesc și mâncare FOTO: arhiva E.N.
Copiii rămân după ore pentru activități remediale și primesc și mâncare FOTO: arhiva E.N.

Zeci de școli din țară au derulat deja activități finanțate prin Planul Național pentru Redresare și Reziliență, în timp ce altele, care figurează pe listă într-o nouă etapă, așteaptă precizări. Cu acești bani pot dota școlile cu echipamente, pot organiza tabere și excursii, însă le și pot asigura elevilor o masă caldă la școală. Ultima opțiune pare să fi dat roade ca nicio alta până acum, spune directorul unei școli din sudul județului Olt.

„Eu am alocat maximum care se putea pentru masă caldă. Este benefică, clar. Ar trebui extins la nivel național acest program, cred că ar fi cel mai bun lucru, decât să se risipească aiurea banii pe cornul și laptele. Masa caldă ar fi mult mai ok”, spune directorul școlii din Tia-Mare, profesorul Eremia Nicolaescu.

Prin același program a achiziționat și echipamente tehnologice, folosite de profesori ca să facă lecția mult mai atractivă, însă, oricât ar fi de „vrăjiți” de tablele interactive, copiii se bucură cel mai mult atunci când, la sfârșitul programului școlar, vine mașina cu pachetele cu mâncare. E mai mult decât un sendviș, chiar dacă nu e un meniu complet, iar chiulangiii „de serviciu” lipsesc din ce în ce mai rar.

După masă, elevii pot face cu profesorii activități remediale, așa că și situația lor școlară s-a îmbunătățit, spune directorul, al cărui singur regret este că de masa de la sfârșitul zilei beneficiază doar elevii de gimnaziu, aproximativ 100 copii. „Dacă aș fi avut posibilitatea, aș fi făcut pentru toți”, mai spune directorul.

„Sunt copii care vin special să mănânce”

Mai norocoși sunt elevii de la Școala Gimnazială Scărișoara, tot o școală din sudul județului Olt, unde riscul de abandon este mare. Unitatea a fost cuprinsă în școlile-pilot pentru masa caldă, așa că, din martie, la prânz li se aduc tuturor copiilor de grădiniță, ciclu primar și gimnazial trei feluri de mâncare. Directoarea școlii recunoaște că niciun alt program nu a reușit să-i aducă pe copii la școală ca acesta.

„Masa caldă ajută enorm. Sunt copii care vin special să mănânce, la noi sunt mulți într-o familie. Chiar vorbeam acum cu colegii mei, a venit o mămică cu cinci dosare pentru rechizite, cinci de burse. Noi avem masă caldă, nu pachețel: ciorbă la fiecare masă, plus felul doi, plus un desert. Toată lumea de-abia așteaptă să vină mâncarea”, a declarat directoarea Lăcrămioara Cule.

Deși pare greu de crezut, sunt familii pentru care până și laptele și cornul ajută enorm. În timp ce în școlile din mediul urban se întâmplă adesea ca aceste produse să fie „muniție” în jocuri inventate ad-hoc, în rural laptele și cornul simplu reprezintă o masă importantă.

„Avem copii care și de asta întreabă. O doamnă învățătoare îmi spunea că are un copil care n-avea pachețel și o întreba:< doamnă, dar nici măcar biscuiți nu mai vin?>. Și doamna s-a dus și i-a cumpărat ceva de mâncare. Sunt mulți cei care vin pentru masă, eu nu m-am așteptat să fie atât de importantă masa”, a adăugat prof. Cule.

„La noi, contează și laptele și cornul. Și de asta ne întreabă”

Într- altă școală din Olt, Școala Călui, care își așteaptă rândul la finanțare prin PNRAS, profesorii au înțeles de mulți ani că nu prea e posibilă educația pe burta goală, așa că au pus mână de la mână și le-au asigurat câte un sendviș copiilor când a fost nevoie.

Am văzut și noi acea listă (n. red. – cu alte școli care vor primi finanțare prin PNRAS), însă nu ne-a venit deocamdată nicio precizare. Noi așteptăm să fim anunțați și să facem demersurile în continuare”, a declarat directoarea Emilia Cornaciu.

Mâncarea le este adusă copiilor de la Tia Mare la prânz FOTo. arhiva E.N.
Mâncarea le este adusă copiilor de la Tia Mare la prânz FOTo. arhiva E.N.

Bineînțeles că ar fi nevoie și aici de ajutor, iar masa caldă ar schimba cu mult situația, crede Cornaciu. „La noi se simte și laptele și cornul. Ei toată ziua mă întreabă, pentru că nu au. Sunt familii și cu cinci copii, nu au cu ce să-i încalțe”, mai spune directoarea școlii din Călui.

Programul „Lapte și corn” înregistrează întârzieri în aproape toată țara (excepție fac județele în care nu s-au încheiat contractele-cadru vechi). Hotărârea de guvern privind noua sesiune a programului a apărut abia în luna august, ulterior publicării a fost nevoie ca fiecare consiliu local să aprobe prin hotărâre dacă organizează licitație la nivelul localității sau dacă lasă licitația în sarcina Consiliului Județean.

În Olt, toate primăriile au anunțat că vor ca CJ să organizeze centralizat licitația. În 28 septembrie este programată adoptarea hotărârii cu privire la aprobarea listei produselor care vor fi distribuite în școli, iar după îndeplinirea și a acestei proceduri se va organiza licitația. În județul Olt s-a optat ca lista de produse să cuprindă: lapte UHT, iaurt, mere, corn și biscuiți. De aceste produse vor beneficia aproximativ 35.000 elevi.

Societate

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite