Bâlbâiala autorităților din jurul consolidării școlilor
0Haos total la nivelul administrației din România în privința școlilor care ar avea nevoie de consolidare seismică.
După ce, miercuri, ministrul Dezvoltării a pasat pisica în curtea ministrului Educației care a aruncat-o peste gard îndărăt, elucidarea misterului a venit de la premierul Nicolae Ciucă. Acesta a avansat o cifră de 118 școli care ar fi încadrate la risc seismic I. Totodată, premierul a promis că, în urma ședinței de joi a Executivului, va fi decisă și modalitatea prin care aceste clădiri vor fi consolidate.
Un comunicat venit joi de la Ministerul Educației arată că instituția ar avea o situație a unităților de învățământ expertizate și clasificate ca fiind expuse riscului seismic. „Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR) este platforma în care unitățile de învățământ raportează aceste date. Fiind vorba despre clădiri aflate în proprietatea/administrarea autorităților locale, Ministerul Educației a dispus verificări suplimentare, pentru a evita eventualele erori în raportare”, se mai arată în comunicat.
Datele vor fi analizate într-un grup de lucru interinstituțional, alcătuit și anunțat de premierul Ciucă pe 15 februarie, se mai spune în același document: „În cadrul acestui grup de lucru, din care face parte și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, se va stabili concret câte clădiri cu destinația unități de învățământ sau instituții de învățământ sunt deja incluse într-un program de consolidare și câte vor fi cuprinse, în viitor, într-un astfel de proces”.
Studiu de caz: Colegiul ”Gheorghe Șincai” din București
Nu doar că autoritățile nu știu exact câte școli sunt la risc, dar și dacă am ști, pentru ca acestea unități de învățământ să fie consolidate, elevii și profesorii ar trebui să fie mutați în alte spații unde să-și poată desfășura activitatea. Experiența de până acum a arătat însă că o astfel de întreprindere poate deveni una sisifică. Un exemplu în acest sens este Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din București care funcționează într-o clădire de patrimoniu, încadrată la risc seismic II.
Primăria a început în urmă cu mai mulți ani un proiect de consolidare și reabilitare a clădirii, fiind încheiat în acest sens și un contract în valoare de 17,6 milioane de lei, cu o firmă de construcții. Primăria Sectorului 4 a propus ca, pe durata lucrărilor – 22 de luni –, elevii și profesorii să-și desfășoare activitatea didactică în alte spații, dar aceștia au refuzat. Printre motive: primăria ar avea interese ascunse și nu ar oferi garanții pentru conservarea arhivei și a elementelor de patrimoniu din școală. În urma acestui refuz, Primăria a deschis în 2020 un proces pe care l-a pierdut un an mai târziu, magistrații respingând definitiv cererea de evacuare a liceului.
Alt exemplu: Colegiul Național „Mihai Eminescu” din București. Clădirea a fost încadrată la risc seismic II și în vara lui 2022, după doi ani de la evacuare, au început lucrările. Banii vin în mare parte de la Ministerul Dezvoltării, dar și de la Primăria Sectorului 4.
Se încarcă comentariile...
