Bacalaureatul, testul unei reforme ratate: „Avem orar stufos, dar nu și curajul schimbării”. Ce spun experții despre rezultatele la examen
0Rezultatele Bacalaureatului 2025 au fost publicate, arătând performanțe ale candidaților în nota anilor trecuți. Ar trebui însă pus în discuție în ce măsură acest examen mai ține pasul cu timpurile.
Absolvenții de liceu au reușit să obțină rezultate comparabile cu cele din anii trecuți. Rata generală de promovare înainte de contestații este de 74,3% (față de 76,4%, înainte de contestații, la Bacalaureatul 2024), cu o rată de succes sub cea de anul trecut pentru candidații din promoția curentă (79,9% acum, față de 81,5%: iunie - iulie 2024) și una ușor peste cea din 2024 pentru candidații din promoțiile anterioare (32,1% acum, față de 31,9% în 2024).
Sunt mai puține medii de 10 – 24 la Bacalaureatul 2025 față de 39 la Bacalaureatul 2024 -, însă în ansamblu rezultatele sunt comparabile, este de părere bloggerița adevarul.ro, Gabi Bartic, director executiv al platformei de testare Brio.ro.
Discuția ar trebui în schimb să meargă mai departe, consideră Bartic, pentru că ceea ce reprezintă astăzi Bacalaureatul, organizat după o lege din 1998, în mod evident depășită, influențează admiterea în învățământul superior.
„Pe hârtie ele nu par a fi dezastruoase”
„Într-adevăr, ne uităm la rezultatele examenului de Bacalaureat și pe hârtie ele nu par a fi dezastroase. Asta înseamnă că suntem în linia anilor trecuți. Avem procente de promovare, să spunem, foarte puțin diferite de anii trecuți. Sigur, un pic în scădere, dar și eșalonul școlar e în scădere. Însă m-aș duce mai degrabă către conținutul acestui examen și către ce scop are acest examen. Pentru că noi avem un examen de Bacalaureat care funcționează după o lege din 1998, care n-a schimbat radical felul în care se dădea Bacalaureatul înainte. Deci avem un Bacalaureat care merge pe o lege foarte veche. Când acea lege s-a dat, Bacalaureatul trebuia să consfințească finalizarea ciclului liceal, pentru că atunci, pentru admitere în facultate, existau alte examene. Acum rolul Bacalaureatului s-a schimbat, însă noi n-am schimbat examenul”, atrage atenția Gabi Bartic.
„Evaluarea la doar patru discipline nu are niciun sens”
Devreme ce folosim examenul de Bacalaureat drept examen de admitere în învățământul superior, acesta ar trebui schimbat astfel încât să testeze cunoștințe și abilități de rang superior, necesare viitorului student, „și asta ar însemna să lucreze transversal cu informația, să poată să aibă reflexie critică asupra informației și așa mai departe”, explică Bartic.
Ce se reușește în schimb în prezent este încurajarea elevilor către o abordare schematică, „șablonistică”, a materiei, pentru reproducerea seacă a celor memorate.
„Dacă am avea curajul să schimbăm examenul de Bacalaureat, am curajul să pariez că tot sistemul de învățământ din liceu s-ar schimba, pentru că noi suntem foarte buni la teaching & learning to the test, adică la adaptarea la test a predării și a învățării. Ar trebui să facem un gest curajos și să schimbăm lucrul acesta, pentru că am consfințit faptul că elevii de liceu vor rămâne cu 15 discipline, chiar și în clasa a XII-a. Evaluarea lor la doar patru discipline nu are niciun sens. Nu e coerentă cu planurile cadru, pe care tocmai le-am văzut aproape neschimbate”, a continuat Gabi Bartic.
„Până când nu ne vom gândi la elev și la ce-i trebuie lui, vom da examene de fațadă”
O schimbare a Bacalaureatului, pe de altă parte, ar veni ca o zdruncinare de sistem, consideră Gabi Bartic, însă se impune pentru că altfel vom continua cu un examen „de fațadă”.
„Până când nu ne vom gândi la elev și la ce-i trebuie lui, vom da examene de fațadă, cum este și Evaluarea Națională, cum este și Bacalaureatul. Nimic să-l ajute pe elev, doar să nu tulburăm sistemul. Ce sper eu este că, dacă tot am rămas încremeniți în planuri cadru extrem de stufoase, măcar curajul să reformăm Bacalaureatul să-l avem”, susține Bartic.
Deși s-ar impune un examen de Bacalaureat diferențiat, cu rute diferențiate, așa cum arată ultimele planuri-cadru publicate pentru liceu, care în câteva zile vor deveni oficiale, schimbarea în acest sens devine imposibilă.
„În acest moment suntem în fața unei declarații foarte clare a sistemului că e bine așa și că mai bine nu schimbăm, mai bine nu deranjăm. Înțeleg că această schimbare ar deranja pe toată lumea, de la elevi la părinți, la profesori, însă până când nu avem curajul să ne dăm seama că acest Bacalaureat, și în general examenele așa cum le dăm acum, consfințesc niște forme fără fond și niște memorări de fațada a unor șabloane n-o să schimbăm nimic și elevii noștri nu vor fi mai buni, nu vor fi mai competitivi, nu vor place mai mult școala”, atrage atenția Gabi Bartic.
Speranța, după anunțarea planurilor-cadru care nu vin cu schimbarea așteptată, este ca programele care urmează să fie elaborate să ajute mai mult elevul.
„Dacă tot i-am lăsat cu 15 materii, măcar să facă programele diferit, astfel încât să nu mai aibă atât de mult cu atât de puțină profunzime și să facă mai puțin cu mai mare profunzime, astfel încât copilul care-i interesat măcar să poată spera la o specializare. Acum facem doar suprafața, reținem doar suprafața, nimic în profunzime, și apoi ne mirăm cum de copiii când pleacă în învățământul superior sunt devastați de cât au de învățat. Sunt devastați pentru că ei nu au o fundație solidă, profundă. Știu despre toate câte foarte puțin. Ori tendința globală este să știi din puține câte mult. Asta-i ideea, să ne specializăm din ce în ce mai tare. Așa, din toate câte puțin știe din ce în ce mai mult Chat GPT”, a conchis Bartic.
Se încarcă comentariile...
