Bacalaureat 2016. Rezolvarea subiectelor la proba de Limba română: „Subiectele au un grad mediu de dificultate, nu ar trebui să le pună probleme elevilor”

Subiectele din cadrul probelor scrise ale examenului de Bacalaureat vor fi rezolvate în direct de către profesori de specialitate la Adevărul Live în perioada 4-8 iulie. Profesoara Ruxandra Achim, de la Colegiul „I.L. Caragiale“, a rezolvat subiectele probei de Limba şi literatura română.

Rezolvare profil Real

SUBIECTUL I
1. Sinonim potrivit pentru sensul cuvintelor „deodată” şi „teamă”. Pentru „deodată” ar fi putut să ofere ca sinonim „brusc”, pentru „teamă” ar fi putut să ofere ca sinonime „frică” sau „îngrijorare”
2. Rolul cratimei în secvenţa „n-am primit”: cratima elidează vocala „u” şi ajută la rostirea într-o singură silabă a adverbului „nu” şi a auxiliarului „a avea”; desparte două părţi de vorbire diferite şi uşurează fluxul vorbirii.
3. Locuţiune sau expresie care să conţină substantivul „viaţă”: există mai multe posibilităţi, e un substantiv care se pretează multor expresii. Spre exemplu: aş lua viaţa, aş da viaţă
4. Temă de discuţie între personaje: Danny şi Madona discută despre iubire, despre implicarea în iubire, în trăirea sentimentului
5. Două grupuri de cuvinte, mărci ale adresării directe: substantiv propriu în vocativ - Dona şi o structură cu verb la imperativ: nu mai râde
6. Caracterizare a personajului feminin: prin indicaţiile scenice, direct caracterizearea făcută de Danny şi autocaracterizarea
7. Rolul notaţiilor autorului: ca în orice text dramatic, ele oferă:
- indicaţii privind jocul actorilor odată ce piesa e montată pe scenă: „Danny, cu tristeţe sinceră”
- oferă şi anumite aspecte legate de caracterizare: „e schimbat, slăbit, parcă maturizat”
Evident există şi reprezentări de joc scenic, respectiv „se aşază”.
8. Două trăsături ale genului dramatic:
- cele două ar putea fi folosirea dialogului dramatic, aici puteau ilustra prin citarea unui astfel de exemplu de dialog, două replici scurte erau suficiente.
- folosirea indicaţiilor autorului
- putea fi identificată şi o structură specifică a textului, care era împărţit în acte şi tablouri
9. Comentarea secvenţei din text: ilustrează concepţia lui Danny cu privire la iubire, la cceptarea suferinţei în iubire. La comentariu elevii au ceva mai multă libertate.

SUBIECTUL II

Rolul jocurilor pe dispozitive electronice în viaţa tinerilor: „E un subiect de actualitate, care îi interesează pe tineri în mod deosebit”, a comentat Ruxandra Achim. „Principalul element de avut în vedere este respectarea structurii textului argumentativ: folosirea unei ipoteze în care să îşi exprime părerea cu privire la rolul pe care îl joacă în viaţa lor astfel de elemente precum activităţile distractive, relaxante, de timp liber. Apoi, oferirea a două argumente, pe care să le exemplifice şi o concluzie. Aici ar fi putut să valorifice ideea de competiţie, jocurile s-ar putea dovedi utile şi în măsura în care dezvoltă spiritul de observaţie, atenţia, pot exista şi jocuri de observaţie, utile pentru verificarea anumitor cunoştinţe”, a precizat profesorul de Limba Română.

SUBIECTUL III

Tema şi viziunea despre lume într-un roman interbelic studiat: „Presupune elaborarea unui plan. Eseul trebuie să aibă minimum 600 de puncte, cu menţiunea că dacă lucrarea nu are cel puţin 600 de cuvinte, elevul nu primeşte punctajul pentru redactare.

„Formularea subiectului este extrem de generoasă. În programa pentru Bacalaureat elevii au patru romane interbelice. Ei ar fi putut să aleagă între romanul „Ion” de Liviu Rebreanu, ar fi putut alege un roman scris de Mihail Sadoveanu, în funcţie de manualul studiat. Apoi, puteau alege inclusiv Camil Petrecu, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” dar şi „Enigma Otiliei” de George Călinescu.

„Tema <<viziunea despre lume>> naşte oarece teamă  în rândul elevilor. De fapt, viziunea despre lume sintetizează concepţia autorului. La romanul „Ion” tema vizează condiţia ţăranului şi a intelectualului. Viziunea lui Rebreanu asupra lumii ilustrează acest mecanism al vieţii tradiţionale folosind personajele care populează acest univers, astfel încât să înţelegem condiţia unui ţăran care iubeşte pământul mai ceva decât pe propria sa mamă”, a explicat profesorul Ruxandra Achim.

„Dacă ar fi ales Camil Petrescu, elevii ar fi fost nevoiţi să facă o radiografie a societăţii. La Călinescu ar fi fost nevoiţi să vorbească despre viziunea acestuia raportat la problematica paternităţii, la dinamica socială. Ar fi putut să definească destul de uşor toate aceste elemente care arată viziunea autorului”, a completat profesorul de Limba Română.

„Titlurile sunt întotdeauna foarte sugestive, ele demonstrează maniera conceperii unui roman. La „Enigma Otiliei”, elevii ştiu că titlul iniţial era „Părinţii Otiliei”. Conflictele sunt foarte importante, elevii le puteau urmări, atât pe cele sociale dar şi pe cele interioare, care sunt la fel de importante”, a mai spus Achim.

În ceea ce priveşte relaţia incipit - final, ea este foarte semnificativă pentru pregătirea conflictelor. „Aşa se întâmplă în Ion sau în Enigma Otiliei, ele adună personajele cele mai semnificative”, a completat profesorul.
Legat de concluzie, ea trebuie să reia punctele semnificative ale eseului pe care l-a construit candidatul, exprimarea opiniei trebuie oferită în sensul analizei pe care a construit-o elevul.

Rezolvare Subiecte Uman

SUBIECTUL I

1. Sinonim pentru cuvintele „nu izbutesc” şi „infinită”. Pentru „nu izbutesc” puteau să identifice „nu reuşesc”, iar pentru „infinită” - „nesfârşită”, „nemărginită”
2. Rolul virgulei: izolează un substantiv propriu în vocativ de restul enunţului
3. Sensul conotativ al substantivului ochi: putea fi identificat fie în sensul de discernământ, judecată, raţiune. Sau cu sensul de pată de lumină, licărire, strălucitor
4. Tema discuţiei dintre personaje:
5. Două cuvinte, mărci ale adresării directe: fie un substantiv în vocativ: „Caterina”, „Petru”, fie nişte imperative: „du-te”
6. Modalitate de aaracterizare personal feminim: autocaracterizarea se regăseşte şi aici. Caterina afirmă „sunt sinceră”
7. Rolul notaţiilor autorului: ca şi la Real, ele reprezintă mărci ale textului dramatic, respectiv intonaţia, jocul scenic al actorilor şi chiar anumite trăiri ale personajelor, confuze, emoţionate, consternată
8. Două trăsături ale genului dramatic: conform definiţiei, avem de-a face cu dialogul dramatic, prezenţa indicaţiilor scenice, textul e generos, şi organizarea textuală specifică plus prezenţa numelor personajelor înaintea replicilor.
9. Şi aici comentariul putea fi nuanţat în funcţie de receptarea textului de către fiecare candidat în parte. E vorba de un anumit reproş al lui Petru cu privire la relaţia dintre sentimente şi raţiune. Petru accentuează atitudinea categorică de a judeca şi de a împărţi oamenii. Există şi o autocaracterizare şi are tentaţia de a complica anumite trăiri, în timp ce Caterina propune o judecată ceva mai simplă tocmai pentru a compensa ceea ce se petrece în sufletul lui Petru.

SUBIECTUL II

Rolul lecturii în dezvoltarea personală: „Printre argumente ar fi putut să treacă în revistă rolul esenţial al lecturii, lectura ca rampă a imaginaţiei, oferă contactul cu experienţe de viaţă posibile. Aici, în funcţie de domeniu, elevii puteau să ofere exemple atât din universul realist palpabil dar şi din domeniul Science-Fiction. Lectura ar putea fi considerată esenţială şi pentru dezvoltarea vocabularului, oferă o mai mare expresivitate în exprimarea punctelor de vedere”, a explicat Ruxandra Achim.

SUBIECTUL III

Particularităţile de construcţie ale unui personaj dintr-un roman psihologic studiat:  „Suntem în faţa unei singure opţiuni, romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” a lui Camil Petrescu. Iar construirea personajului constituie, de fapt, întregul roman. Conform lui Camil Petrescu, personajul ignoră gândurile şi sentimentele celorlalţi şi se concentrează pe propriile trăiri. Absolvenţii au nevoie un plan, prezentarea personajului. În plan social, trebuiau să identifice că e absolvent al unei facultăţi, că este căsătorit cu Ela, anunţând şi zbuciumul psihologic, pentru că încă de la început este anunţat acest zbucium. A doua parte îl surprinde pe front, ceea ce oferă contactul cu o a doua experienţă semnificativă”, a explicat Ruxandra Achim.

„Ar fi putut alege scena de la începutul romanului, de la popota ofiţerilor, în care Gheorghidiu îşi exprimă frumos şi nuanţat concepţia despre iubire, sintetizând experienţa forte recentă cu Ela”, a completat profesorul de Limba Română.

Aceasta a explicat că romanul este foarte apreciat de elevi pentru că aduce în discuţie multe aspecte din existenţa omului superior, aşa cum sunt ele ilustrate prin Ştefan Gheorghidiu. „Aici e vorba de aceleaşi aspecte ca la profilul real: acţiune, tehnici narative, absolvenţii ştiu că e un roman modern, subiectiv, tocmai prin ancorarea în lumea citadină. În încheierea eseului, practic suntem în punctul din care am pornit eseul, respectiv faptul că această construcţie devină însăşi esenţa romanului”, a completat Ruxandra Achim.

„Subiectele au un grad mediu de dificultate, nu ar trebui să le pună probleme, la Real este mai generos, la Uman nu au avut de ales. Eu cred că pentru mulţi este un prilej de mulţumire, subiectele sunt foarte accesibile, nu prezintă probleme pe niciunul dintre cele trei subpuncte. Iar subiectul II este ancorat în realitate”, a conchis Ruxandra Achim.

UPDATE: La profilul Real, la Subiectul I, elevii au primit un text la prima vedere din piesa de teatru „Madona” de Tudor Muşatescu.

La Subiectul II, absolvenţii de clasa a XII-a au de realizat un text argumentativ despre rolul jocurilor pe calculator în viaţa tinerilor. Subiectul III se referă la viziunea despre lume şi viaţă într-un roman interbelic.

UPDATE La profilul Uman, la Subiectul I, elevii au avut de rezolvat o serie de cerinţe din piesa de teatru „Citadela sfărâmată” a lui Horia Lovinescu, în timp ce la Subiectul II, elevii au avut de realizat un text despre rolul lecturii în dezvoltarea personală.

La Subiectul al III-lea, elevii au primit caracterizarea unui personaj dintr-un roman psihologic studiat.

SUBIECTE REAL

SUBIECTE UMAN

Subiectele probei de Matematică vor fi rezolvate  miercuri, de la 12.00, de către profesoara Denisa Tănăsescu de la Colegiul Naţional „I.LCaragiale”. În aceeşi zi, de la ora 13.00, profesoara Mihaela Petreanu, de la acelaşi liceu, va rezolva subiectele de la proba de Istorie. Miercuri, vom mai avea o emisiune de la ora 16.00, în care doamna profesor Monica Stan, de la Colegiul Naţional „Sfântul Sava”, va rezolva subiectele de matematică după bareme. 

Vineri, de la ora 12.00, profesorul Ioan Mărculeţ, de la Colegiul „I.L.Caragiale”, va rezolva subiectele probei de Geografie, iar de la ora 13.00, profesoara Ionela Cociorva, tot de la „I.L. Caragiale”, va rezolva testul probei de Biologie.

Un număr de 137.344 de absolvenţi de liceu s-au înscris pentru susţinerea examenului de Bacalaureat sesiunea iunie - iulie 2016. Dintre aceştia, la proba orală de Limba română au fost evaluaţi 113.981 de candidaţi. 

Calendar Bacalaureat sesiunea iunie-iulie, probe scrise

4 iulie 2016  - Limba şi literatura română – probă scrisă

5 iulie 2016 - Limba şi literatura maternă – probă scrisă 

6 iulie 2016 - Proba obligatorie a profilului  – probă scrisă 

8 iulie 2016 - Proba la alegere a profilului şi specializării  –probă scrisă 

12 iulie 2016 - Afişarea rezultatelor (până la ora 16.00) 

12 iulie 2016 - Depunerea contestaţiilor (orele 16.00 – 20.00) 

13 -15 iulie 2016 - Rezolvarea contestaţiilor

16 iulie 2016 - Afişarea rezultatelor finale