Abandon universitar de proporții. De ce renunță studenții la facultate
0Cei mai mulți studenți care părăsesc universitățile o fac în anul I și sunt cei care se înscriu la facultățile inginerești.
Studenții care urmează cursurile facultăților de Științele educației, Medicină și Asistența socială au cea mai bună rată de promovare, în timp ce tinerii care aleg domeniile inginerești de multe ori renunță la facultate în primul an. Așa arată Raportul privind starea învățământului superior românesc 2021/2022 al Ministerului Educației. Documentul mai notează că rata de promovare a învățământului universitar de licență, în anul 2021-2022, a fost de 87%, potrivit Raportului. Aceeași sursă notează că a scăzut ponderea cazurilor de repetenție și situație școlară neîncheiată cu 3,6%, simultan cu creșterea abandonului școlar de parcurs cu aproape 10%.
Potrivit aceleiași surse, la nivelul anului universitar 2020/2021, din totalul de 418.300 de studenți înscrişi în învățământul de licență la începutul anului, la final de an s-au regăsit 379.100 de studenți.
Impactul abandonului, dificil de evaluat
Raportul „Abandonul în învățământul superior românesc“, realizat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, UEFISCDI 2022, arată însă că aproape unul din doi studenți nu își termină studiile nici la doi ani de la momentul în care ar fi trebuit să absolve. Cercetarea notează că abandonul universitar național nu a fost niciodată calculat în sistemul de învățământ din România la nivelul unei generații de studenți. Însă rate mari de abandon se înregistrează și la nivel de studii de licență, dar și de masterat.
Un raport din 2021 al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca subliniază că, la nivel de licență, rata de abandon în primul an de studii are cele mai ridicate valori. „Din totalul numărului de studenți care au abandonat pe parcursul anilor de studiu, peste 75% au renunțat în primul an, în cazul programelor de 3 ani, și peste 40% în cazul programelor de 4 ani“, subliniază raportul celei mai mari universități din țară.
Potrivit prof.dr. Marko Balint, prorectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, motivele care duc spre abandonul universitar sunt multiple: ”În acest moment, e foarte greu să faci o evaluare corectă a impactului acestor motive. Desigur, abandonul cel mai concret se produce când studentul de pildă nu are susținerea financiară pentru a-și continua studiile în anul I. O altă cauză foarte concretă este faptul că nu reușește să adune creditele pentru a trece în anul al II-lea, minimum 30 de credite. De ce nu reușește să le adune? Sunt mai multe motive. Unul dintre acestea este acela că studentul nu face față vieții universitare în sensul în care este o ruptură foarte mare între ce se face la liceu și ce se face la universitate. În acest caz, anumite programe de remediere ale universității pot face diferența. Dacă universitatea are programe care să ajute studentul să-și dobândească cunoștințe de managementul timpului, al stresului, de luare de notițe, de strategii de învățare adecvată, atunci acestea pot ajuta studentul să treacă peste acest hop”.
Există și posibilitatea ca studentul să-și piardă interesul și să nu poată aduna creditele pentru faptul că nu s-a regăsit în programul de studii pentru care a optat. ”Aici, poate că intervenția ar trebui să fie mai ales la nivelul liceului unde elevii să fie informații asupra a ceea ce conține o anumită specializare”, subliniază Marko Balint.
O altă situație este cea în care studentul glisează la o altă specializare. ”Sunt studenți care se înscriu la două specializări și în timpul primului an decid ce aleg”, adaugă prorectorul.
Rector: ”Școala e considerată prea grea”
Potrivit prof.dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București, cea mai mare „fabrică“ de economiști din țară, o parte dintre tinerii care se lasă de studii procedează astfel pentru că nu fac față, deși nu vor să recunoască asta: „După părerea mea, ar trebui să vorbim despre gradul de absolvire, nu despre renunțarea la studii. Grad de absolvire înseamnă câți au terminat la 3 ani după ce s-au înscris ca pondere. Și, la noi, ponderea este undeva la 77% la licență și la 90% la programele de masterat. Noi avem un chestionar în care-i întrebăm pe studenții care renunță la studii de ce o fac. Cei mai mulți motivează că nu au timp. Părerea mea este că studenții care abandonează o fac pentru că nu sunt în stare pur și simplu să termine studiile. Asta nu o spune însă niciunul dintre studenți. Cred că pentru 30% dintre cei care renunță la studii, la noi, acesta este adevăratul motiv“.
După primul semestrul din anul I, mai spune rectorul bucureștean, se face o redistribuire a locurilor la buget și sunt circa 400 de studenți care nu au luat niciun examen sau au luat doar unul. Prin urmare, trec pe locurile cu taxă pe care însă nu o mai plătesc și abandonează. O altă categorie de studenți care abandonează este cea care începe cursurile a două facultăți. „Sunt studenți care au început două facultăți și nu le pot duce pe amândouă, și atunci fie îngheață anul într-o parte, fie renunță definitiv la una dintre facultăți“, mai spune Nicolae Istudor.
Ce spun studenții
Perspectiva studenților asupra abandonului universitar este însă alta. Oana Alexandra Țânțar, președinta Asociației Naționale a Organizațiilor Studențești din România, ANOSR, spune că o categorie importantă a celor care nu mai frecventează facultatea este dată de tinerii care provin din medii defavorizate. „Lipsesc măsurile de sprijin pentru cazurile sociale, astfel încât acești studenți să-și poată urma studiile, dar intervin și alte motive. Lipsa consilierii și a orientării în carieră încă din timpul liceului. Mulți abandonează pentru că nu știu către ce să se îndrepte și conștientizează ulterior că domeniul de studii ales nu este cel potrivit. Presiunea socială, a familiei îi îndreaptă către anumite domenii. Tradiționalul avocat, medic, inginer va prima întotdeauna, din păcate, în familia românească. Nu va conta dacă tânărul își dorește altceva, pentru că există o stigmă privind anumite ocupații. Lipsa unei consilieri vocaționale eficiente și care să răspundă nevoilor elevilor cântărește foarte mult“.
O parte dintre cei care abandonează după anul I își aleg alte domenii de studii, dar sunt și cazuri – tot mai multe – de studenți care consideră că nu mai au nevoie de fapt de o diplomă de studii superioare. „Pentru că, în anumite domenii, deja există locuri de muncă în care diploma universitară nu se solicită, mai ales în IT. Și a început să fie un trend într-adevăr în rândul studenților, în rândul tinerilor, să învețe autodidact. Și având în vedere că nu au nevoie de diplomă să se angajeze. Tot mai mulți își caută un loc de muncă. Companiile mari – și nu ne referim doar la cele din IT – acceptă să angajeze persoane fără studii superioare, specialiști care se descurcă foarte bine, plătindu-i ca specialiști pentru că le urmăresc și le analizează competențele, nu certificarea din spate, ceea ce e normal până la urmă; cel mai probabil, pe termen lung, asta va duce la o expansiune și în alte domenii“, mai spune reprezentanta studenților.
Cât timp în piața muncii se va urmări specialistul, ce știe să facă practic și nu diploma, ar trebui să avem în vedere acest lucru în ceea ce înseamnă adaptarea învățării la ceea ce oferă universitățile, subliniază șefa ANOSR. „Universitățile noastre au o problemă cu alinierea la cerințele pieței muncii. Și având în vedere că în contextul pandemic au apărut atâtea oportunități de învățământ online, putem să ne așteptăm ca în 10-20 de ani un student să poată avea un ciclu de studiu pe care să-l poată face în diverse părți ale lumii. Câtă vreme am avansat la capitolul digitalizare, ce-l va opri pe viitor pe student să-și creeze un parcurs complex de studiu, personalizat și adaptat la nevoile lui și la piața muncii? Și când studentul român va putea opta și pentru cursuri la distanță în crearea unui astfel de parcurs, universitățile din România cu ce vor concura? Ce vor avea ele de oferit?“, conchide șefa studenților.
Rate de abandon pe programe de studii
Științe sociale 45,84%
Științe inginerești 46,89%
Științe umaniste 46,84%
Matematică și științe ale naturii 46,95%
Sport și educație fizică 40,36%
Științe biologice și biomedicale 24,89%
Se încarcă comentariile...
