Ultimele zile ale „cancelarului păcii” în Germania. Cercetătoare de la Berlin: „Europa trebuie să-și asume responsabilitatea pentru că avem armata rusă la graniță”
0Obiectivul cancelarului Olaf Scholz, care reprezintă Germania la summitul convocat de urgență la Paris, a fost să nu provoace Rusia, explică cercetătoarea din Berlin, Anastasia Pociumban. Alegerile de sâmbătă și ultimele declarații de la Munchen trebuie să aducă Europei un nou lidership german.
La summitul de urgență desfășurat, luni, la Paris, Germania este reprezentată de cancelarul Olaf Scholz. Evenimentul reunește lideri europeni pentru a discuta despre rolul Europei în negocierile de pace privind conflictul din Ucraina, în contextul în care Statele Unite au exclus Uniunea Europeană din discuțiile directe cu Rusia. Sondajele arată, fără echivoc, că în câteva zile Olaf Scholz va pierde alegerile și Germania va avea un nou cancelar. Este aceasta o veste bună sau rea pentru securitatea europeană?
În timp ce vicepreședintele american JD Vance a afirmat săptămâna aceasta că Europa însăși - mai mult decât Rusia sau China - a devenit o amenințare la adresa valorilor democratice, ministrul german al apărării, Boris Pistorius (SPD), a devenit vizibil iritat. El i-a dat replica vicepreședintelui american spunând că declarațiile lui sunt „inacceptabile”.
Vicepreședintele american JD Vance, la fel ca Elon Musk, a pus umărul la creșterea popularității liderului partidului extremist AfD, Alice Weidel. Oficialul american s-a întâlnit cu Weidel și au discutat despre politica internă germană și libertatea de exprimare.
După întâlnire, Alice Weidel a declarat că intenționează să solicite reluarea furnizării de gaz rusesc către Germania. Această poziție reflectă angajamentul AfD de a restabili relațiile economice și energetice cu Rusia, în special în contextul crizei energetice din Europa.
Cu o zi înainte de conferința de pace de la Munchen și circa o săptămână înainte de alegeri, opinia publică germană a fost șocată de un nou incident: un vehicul a lovit o mulțime de oameni, provocând rănirea a cel puțin 30 de persoane. Autoritățile germane au tratat inițial incidentul de la Munchen ca pe un posibil atac terorist.
În ciuda acestor evoluții, se pare că preferințele germanilor nu s-au schimbat: Uniunea Creștin Democrată (CDU), care militează pentru un ajutor sporit față de Ucraina și dezvoltarea puterii militare a Germaniei, va câștiga, conform sondajelor, alegerile de sâmbătă. Deși extremiștii de la AfD se vor clasa pe locul al II-lea, aceștia nu au șanse să ajungă în guvern, deoarece „carantina” impusă de partidele moderate extremiștilor funcționează.
În condițiile în care mai sunt câteva zile până la alegerile din Germania de sâmbătă, am vorbit cu cercetătoarea Anastasia Pociumban care activează în think tankul Asociația Germană pentru Politica Externă, despre cum crede că se va schimba politica externă și de securitate a țării după alegeri.
„Olaf Scholz se promova mai mult ca un cancelar al păcii”
Adevărul: Ne despart puține zile de o nouă rundă de alegeri în Germania și vreau să vă întreb, având în vedere preconizata victorie CDU, ce ar însemna acest lucru pentru securitatea din estul Europei?
Nu mă aștept la schimbări foarte mari pe politică externă și de securitate cu o guvernare condusă de CDU. Pentru Ucraina asta va însemna mai mult sprijin. Friedrich Mertz, liderul CDU, care e potențialul viitor cancelar, este un susținător al ideii de a livra inclusiv rachete Taurus Ucrainei. Nu mă aștept la schimbări foarte mari pentru politica în Europa de Est. Mă aștept la continuitatea sprijinului, însă pe de altă parte, Germania tot timpul se referă și la Statele Unite ale Americii, deci cumva se așteaptă inițial o acțiune din partea Statelor Unite și după aceea Germania tot timpul acționează. Atunci, nu-mi dau seama cum vor fi relațiile dintre președintele Donald Trump și Friedrich Mertz.
Întrebarea mare este dacă Mertz ar putea să-și asume rol de leadership și în Europa, pentru că cancelarul actual Olaf Scholz se promova mai mult ca un cancelar al păcii, ceea ce însemnă că obiectivul său era de a nu provoca Rusia și nu de ajuta Ucraina să câștige acest război.
Dar aceste alegeri sunt foarte mult centrate pe politica internă, nu atât de mult pe politica externă, adică în general la nivel de politică externe mă așteaptă ca sprijinul să continue inclusiv pentru Republica Moldova. Ei nu au menționat integrarea europeană a Republicii Moldova neapărat în programul loc electoral, dar ei susțin că integrarea în viitor a Moldovei și Ucrainei în Uniunea Europeană. Nu mă aștept fie schimbări în acest sens.
Germania este un partener important pentru în special Ucraina și Moldova, vorbesc de ele ca țări candidate. Germania a promovat tot timpul ideea de a rezolva conflictul trasnistrean. Germania ar putea să-și sume un rol mai activ de a crea o platformă pentru discuții. Și cred că dacă ne referim și la de exemplu hotarele Uniunii Europene, în România și Bulgaria, eu cred că CDU are în agendă stoparea, supravegherea migrației și atunci va milita pentru întărirea FRONTEX.
Concret ce credeți că ar putea să facă Germania în plus față de ce a făcut sub cancelarul Scholz?
Cred că poate ajuta mai mult Ucraina, inclusiv cu armament. Apoi, ceea ce nu s-a întâmplat acum și cred că s-ar putea face este lidershipul. Noi nu avem lidership în UE, pentru că și Franța e preocupată de problemele domestice. Asta ar fi de foarte mult ajutor, o viziune clară cu privire la perspectiva de securitate a Uniunii Europene.
UE nu a fost creată ca actor de securitate, dar eu cred că a venit timpul să revizuim această situație și să includem acest aspect în politica noastră. Și atunci, trebuie să avem o viziune clară despre cum încadrăm securitatea în toate politicile UE și cum încadrăm securitatea în politica externă a Uniunii Europene.
Eu cred că această discuție încă nouă ne lipsește. De asemenea, în ceea ce privește integrarea europeană a țărilor din Europa de Est și Balcanii de Vest, lipsește iarăși o discuție în Uniunea Europeană cu privire la ce înseamnă aderarea noilor state. Aici iarăși Germania poate să joace un rol important, pentru că și România și alte state așteaptă ceva din partea Germaniei.
Unele țări au înțeles, au fost săptămâna trecută în Polonia, și acolo se așteaptă mai puțin din partea Germaniei, pentru că nu s-a oferit un lidership și formatul acesta Franța-Germania nu a creat o platformă care să prezinte viziunea pentru Uniunea Europeană.
Va depinde foarte mult de cum va fi formată coaliția, pentru că foarte mult aceste alegeri se bazează pe politica domestică.
„Atunci când Ucraina pierde războiul, armata rusă ajunge în Uniunea Europeană.”
În ultimele sale solicitări, Donald Trump a venit cu acest nou procent de 5% din PIB pentru apărare. Cum credeți că va reacționa Germania?
Eu cred că Germania trebuie să ajungă la 2% și asta e menționat în planul CDU și mai multe investiții în cadrul Consiliului de Securitate. Eu cred că securitatea și apărarea vor juca un rol important, dar nu cred că vor reuși să ajungă la cinci procente. Deocamdată nu s-a ajuns la 2%. Va depinde mult de cum va fi creată coaliția. Actualul ministru SPD al Apărării, Boris Pistorius cred că va avea un rol și în coaliția viitoare și atunci va fi mai mult interes pentru domeniul apărării și securități.
În acest context, dacă SUA va decide să nu mai ajute Ucraina, credeți că Germania, Franța și alte țări europene vor putea înlocui ajutorul american?
Eu cred că va fi o provocare pentru că pur și simplu nu avem aceleași resurse pe care le au Statele Unite. Dar în același timp, cred că dacă nu acum e momentul să avem o viziune clară în domeniul apărării și securității atunci când? Poate fi un semnal de alarmă pentru Europa. S-a făcut un pas în acest sens prin faptul că avem un comisar pentru apărare. Eu nu văd până acum să se cristalizeze o discuție clară cu unanimitate din partea statelor membre spre o politică de securitate și apărare. Sigur dacă Statele Unite își retrag suportul pentru Ucraina, Europa rămâne singura care să intervină. Eu cred că vom fi nevoiți să facem asta, pentru că avem armata rusă la graniță. Atunci când Ucraina pierde războiul, armata rusă ajunge în Uniunea Europeană.
Nu credeți că e o exagerare să zicem că armata rusă ajunge în UE?
Eu cred că această acesta este o situație realistă, nu e o exagerare. Noi deja vedem influența Rusiei în alegerile din țările Uniunii Europene. Atacurile hibride au crescut la un nivel major și noi ne adaptăm mult mai încet decât se adaptează Rusia. Noi nu avem instrumente la fel de sofisticate și atunci ar trebui să lucrăm mai mult și partea asta de a preveni a atacurile hibride din partea Rusiei. De exemplu, de ce noi nu avem armate de boți pe rețelele sociale care să explice cum funcționează UE. Cred că ar trebui să folosim mai mult instrumentele care există pentru a promova idei democratice.
„Trebuie să lucrăm la o viziune de securitate și apărare a Uniunii Europene”
Credeți că există pericolul ca SUA să părăsească NATO?
Trump vrea să investim mai mult în NATO și relația lui cu statele care investesc mai mult în NATO, în mandatul trecut era pozitivă. În același timp, eu cred că Trump nu va ieși din NATO, dar trebuie să fim pregătiți să avem și noi o strategie mai bună de securitate și apărare. În același timp noi nu avem un nou format de securitate în Europa în afara de NATO.
Țările europene sunt foarte mult încadrate în sistemul NATO de apărare și există multe mecanisme puse la bun, dar în același timp eu cred că asta nu trebuie să ne împiedice să lucrăm la o viziune de securitate și apărare a Uniunii Europene, care să poată să devină un actor de securitate.
Se tot vorbește despre cum va arăta pacea în Ucraina, cu sau fără Europa la masa negocierilor. Care credeți că ar fi un scenariu fezabil?
Eu cred că pentru a fi un scenariu sustenabil, trebuie neapărat să avem garanții de securitate. În context în care e posibil ca aceste garanții să nu vină din partea Statelor Unite, trebuie să vină din partea UE și a statelor membre. Eu cred că fără garanții de securitate nu vom avea pace. Vom vedea iarăși acordurile de la Minsk și atunci trebuie să ne asumăm acest rol și rolul de trupe de menținere a păcii. Desigur și cu recunoașterea integrității teritoriului Ucrainei. Și în acest context, eu cred că e important să vedem cum va fi procesul de integrare europeană a Ucrainei, pentru că nu putem să vorbim fără a lua în considerare aspectul securității. Deci eu cred că trebuie să ajutăm și partea de integrare europeană, ca se includă această securitate în Ucraina.
Nu putem să vorbim doar de reformele tehnice, fără să fără să vorbim de faptul că se duce un război activ. Eu cred că fără garanții de securitate nu poate să existe o pace care să dureze.
Se încarcă comentariile...
