Tillerson se întâlneşte cu Erdogan într-o încercare de detensionare a relaţiilor

Şeful diplomaţiei americane Rex Tillerson s-a întâlnit joi seara, la Ankara, cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, într-o încercare de a detensiona relaţiile explozive în urma ofensivei turce în Siria contra unei miliţii kurde aliate Washingtonului, relatează AFP.

Secretarul de Stat urmează să se întâlnească vineri cu omologul său Mevlüt Cavusoglu, după care să susţină o confernţă de presă.

Ultima etapă a unui turneu care l-a condus mai întâi în Orientul Mijlociu, etapa turcă se anunţă cea mai tensionată.

„Relaţiile noastre sunt la un moment foarte critic. Fie ne îmbunătăţim relaţiile, fie se vor prăbuşi complet”, a avertizat săptămâna aceasta Mevlüt Cavusoglu.

„Discuţia se anunţă dificilă”, se recunoaşte la Washington, unde se subliniază că „retorica turcă” este „foarte inflamată”, în contextul în care numeroase contencioase afectează relaţiile între cele două ţări, totuşi aliate în cadrul NATO.

Un simbol al acestei pase proaste este faptul că Ankara a decis să schimbe numele unui bulevard pe care se află ambasada Statelor Unite în „Ramură de măslin” - chiar numele operaţiunii militare turce lansate pe 20 ianuarie în nordul Siriei.

Or această ofensivă împotriva enclavei Afrin şi Unităţilor pentru Protecţia Populaţiei (YPG) afectează mai mult ca niciodată situaţia. Ankara consideră această miliţie kurdă „teroristă”, însă este vorba totodată de un aliat-cheie al Statelor Unite în lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI).

După ce a îndemnat la „reţinere”, Rex Tillerson a protestat marţi faţă de o operaţiune care „deturnează” forţele antijihadiste de la lupta lor prioritară, apreciind că elemente kurde au părăsit deja estul Siriei pentru a susţine YPG în Afrin.

MINBEJ DUPĂ AFRIN?

Secretarul american al Apărării Jim Mattis i-a transmis acelaşi mesaj omologului său turc Nurettin Canikli într-o întâlnire la Bruxelles - este necesară o concentrre din nou ”asupra campaniei în vederea învingerii SI”.

„Situaţia este destul de complicată şi aşa, să nu mai agravăm lucrurile”, suspină un membru al delegaţiei lui Rex Tillerson.

„Le-am cerut să pună capăt oricărui tip de susţinere a YPG şi retragerea acestei structuri a FDS”, a declarat la rândul său Canikli, referindu-se la o coaliţie arabo-kurdă dominată de YPG.

„Domnul Mattis a spus că vor furniza o susţinere mai activă, mai concretă şi mai clară”, şi anume împărtăşind informaţii în lupta împotriva PKK în Irak.

Situaţia ar putea să se agraveze în cazul în care Turcia îşi pune în aplicare ameninţarea de a avansa către Minbej, la 100 de kilometri est de Afrin, o localitate aflată de asemenea sub controlul YPG, dar împreună cu militari americani.

„Noi ne ducem la Minbej, iar dacă ei sunt acolo, cu atât mai rău pentru ei”, a declarat pentru AFP un oficial turc. „Nu avem nevoie de recomandările lor, ci de măsuri concrete pe teren”.

În privinţa acestui subiect, schimburile de replici riscă să vireze într-un dialog al surzilor.

Americanii intenţionează să discute „măsuri care pot fi luate” în faţa unor „îngrijorări în domeniul securităţii legitime” în ceea ce-i priveşte pe turci. Însă Ankara cere ca Washingtonul să rupă total legăturile cu YPG şi să ia înapoi armamentul furnizat acestei miliţii.

„Noi n-am dat niciodată armament greu YPG, deci nu avem ce să luăm înapoi”, a replicat joi Tillerson, la Beirut, înainte să plece spre Ankara.

El a avertizat anterior că Statele Unite vor „continua să formeze forţe de securitate locale” şi să se asigure că ele „nu reprezintă o ameninţare” la adresa ”ţărilor vecine”.

„Simpla deplasare a secretarului de Stat”, după alte contacte la nivel înalt, ”demonstrează că noi considerăm că este vorba, cu toate acestea, despre o relaţie care ne permite să vorbim deschis”, nuanţează un membru al delegaţiei americane. Iar Jim Mattis a apreciat la Bruxelles că este posibil un „teren de înţelegere”.

Criza siriană se adaugă unei lungi liste de diferende, mai ales după puciul eşuat din 2016 din Turcia. Washingtonul nu a dat curs cererilor de extrădare a predicatorului Fethullah Gülen, instalat în Statele Unite, desemnat de Ankara drept „creierul” tentativei de lovitură de stat.

Iar arestarea a cel puţin doi angajaţi turci de la misiuni diplomatice americane în Turcia a provocat recent o criză a vizelor, a căror blocare reciprocă s-a încheiat în decembrie.

Statele Unite denunţă, de asemenea, încarcerarea mai multor americani, inclusiv a lui Serkan Gölge - un om de ştiinţă de la NASA, condamnat săptămâna trecută la şapte ani şi jumătate de închisoare după ce a fost găsit vinovat că face parte din reţeaua lui Gülen.

„Americanismul merge bine în Turcia, este unul dintre singurele subiecte care uneşte clerul conservator şi naţionaliştii laici”, constată Max Hoffman de la Center for American Progress.

În opinia sa, preşedintele Erdogan ”a ales să întărâte furia opiniei (publice) cu scopul de a marca puncte politice”.