O generație pierdută de consumatori de știri? Un sondaj arată că adolescenții nu agreează mass-media de știri

Americani cu vârste cuprinse între 13 și 18 ani au o atitudine negativă față de jurnalism și știri, se arată într-un sondaj recent, pe fondul neîncrederii față de sursele tradiționale de presă, într-o societate polarizată, relatează AP.

FOTO shutterstocK

News Literacy Project le-a cerut tinerilor să descrie într-un singur  mass-media de astăzi, iar 84% dintre adolescenți oferit un calificativ negativ - precum „părtinitor”, „nebunesc”, „plictisitor”, „fals”, „rău”, „deprimant”, „confuz”, „înfricoșător”.

Aproximativ jumătate dintre adolescenții chestionați consideră că jurnaliștii oferă agenților de publicitate un tratament special, inventează detalii precum citate sau plătesc sau fac favoruri surselor „întotdeauna sau aproape întotdeauna” sau „des”, iar aproximativ 6 din 10 sunt de părere că jurnaliștii din context. în mod regulat fotografii și videoclipuri 

Aproximativ o treime sau mai puțin sunt de părere că reporterii corectează erorile după ce publică, confirmă faptele înainte de a le relata, adună informații din mai multe surse sau scriu articole ce ajută la protejarea interesului public „des” - practici înrădăcinate în ADN-ul jurnaliștilor serioși.

Experții explică că puțini adolescenți urmăresc știrile în mod regulat sau învață la școală despre scopul jurnalismului.

„Parțial, această (atitudine) este învățată, dar o mare parte se bazează pe percepții greșite”, a declarat Peter Adams, vicepreședinte senior pentru cercetare și design la News Literacy Project, cu sediul la Washington.

Consum de știri de pe rețele de socializare

Mulți dintre colegii de clasă ai lui Lily Ogburn își iau informațiile de pe rețelele de socializare. Părinții lor nu au urmărit sau citit știri pe măsură ce ei au crescut, motiv pentru care nici ei nu deprins acest obicei, apreciază Ogburn, student în ultimul an la facultatea de jurnalism a Universității Northwestern.

Ogburn este fostul redactor-șef al ziarului studențesc Daily Northwestern, unul foarte apreciat. Articolele din 2023 în care au fost dezvăluite presupuse hărțuiri și rasism în cadrul programului de fotbal al școlii au dus la demiterea antrenorului. Totuși, ea a constatat că unii studenți nu înțeleg rolul ziarului; ei au convingerea că acesta există în special pentru a proteja oamenii aflați la putere, mai degrabă decât pentru a-i trage la răspundere.

„Există multă neîncredere față de jurnaliști”, a spus ea.

„Vreau să fiu un jurnalist în care oamenii să aibă încredere”, a spus Ogburn, „și vreau să relatez știri care să-i facă pe oameni să creadă și să aibă încredere în mass-media.”

Pe lângă faptul că au impresia că nu există jurnalism corect, tinerii adesea nu au contact cu acesta nici prin  cultura populară - spre deosebire de generația anterioară, care a aflat în detaliu cum reporterii Washington Post, Robert Woodward și Carl Bernstein, au ajuns să dezvăluie scandalul Watergate în filmul „Toți oamenii președintelui”, premiat cu Oscar.

Când News Literacy Project a pus o întrebare în acest sens, două treimi dintre adolescenți nu au putut da exemple când au fost întrebați ce filme sau seriale TV le vin în minte când se gândesc la jurnalism. Cei care au răspuns cel mai frecvent au menționat franciza „Spider-Man” sau filmul „Anchorman: The Legend of Ron Burgundy” (o comedie despre competiția dintre reporterii de știri), care nu oferă o imagine măgulitoare despre mass-media.

După ce s-a retras din funcția de redactor al Newsday, Howard Schneider s-a implicat în înființarea primei Școli de Jurnalism din sistemul Universității de Stat din New York. Doar că, în loc să se ocupe de instruirea unor viitorii scriitori, editori sau producători, s-a simțit îmboldit să-i învețe pe non-jurnaliști cum fie devină buni consumatori de știri.

În prezent director executiv al Centrului pentru Educație în domeniul știrilor din cadrul SUNY Stony Brook, Schneider nu a fost surprins de concluziile sondajului recent.

„Atitudinea negativă, senzația că știrile sunt părtinitoare, este o reflectare a modului în care simt părinții lor”, a spus Schneider. „Cu cât sunt mai expuși la știri, la știri legitime, cu atât atitudinile lor devin mai pozitive.”

Cursuri de alfabetizare în domeniul știrilor

Este una dintre lecțiile de care Brianne Boyack, în vârstă de 16 ani, a avut parte în cadrul unui curs ținut la Liceul Brighton din Cottonwood Heights, Utah. Avea puțină încredere în știrile cu care intra în contact, dar a aflat despre importanța verificării surselor atunci când dă peste ceva interesant, precum și a căutării unor surse de informare de încredere.

Colegul ei de clasă, Rhett MacFarlane, a aplicat ceea ce învățase la curs pentru a investiga o știre auzită de la  un prieten despre faptul că a avut loc un jaf la  Muzeul Luvru din Paris.

„Am aflat că există realmente verificarea faptelor (în jurnalism)”, a declarat MacFarlane, tot în vârstă de 16 ani, pentru Associated Press. „Sunteți profesioniști și trebuie să spuneți adevărul, altfel veți fi concediați. Credeam că voi pur și simplu faceți cum vreți și alegeți ce să spuneți despre un subiect.”

Totuși, programele de educație în domeniul știrilor din școli sunt relativ rare.

„Există o inerție”, a spus Schneider, „iar aceasta este o problemă urgentă.”

Murphy de la Universitatea din Mayland a spus că nu crede că există o ură inerentă față de jurnaliști printre colegii ei studenți. „Nu au nicio experiență în lectura unor articole jurnalistice”, a spus ea.

Este o zonă în care industria jurnalismului trebuie să depună mai multe eforturi. Unul dintre lucrurile pe care le consideră frustrante în domeniul ales este rezistența la schimbare, în special lipsa dorinței sau incapacitatea de a utiliza în mod critic rețelele de socializare.

„Singura modalitate de a schimba situația ar fi să trecem la a face lucruri care captivează oamenii astăzi, spre deosebire de ceea ce îi captiva acum 20 de ani.”