G7, divizat de războiul cu Iranul: SUA încearcă să-și convingă aliații jigniți de Trump să ofere sprijin
0Miniștrii de externe ai statelor din G7 s-au reunit vineri în Franța pentru a discuta conflictul Rusia–Ucraina, însă pe agendă au apărut divergențe majore legate de războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului.

Tensiunile vin după ce președintele american Donald Trump a criticat în mod repetat aliații, acuzându-i că au ignorat sau respins solicitările de sprijin în operațiunea militară și în contracararea atacurilor de represalii ale Iranului, inclusiv blocarea Strâmtorii Ormuz pentru o mare parte a transportului maritim internațional.
Secretarul de stat american Marco Rubio s-a alăturat omologilor săi din G7 la doar 24 de ore după cel mai recent val de critici lansate de Trump la adresa NATO. Întâlnirea are loc într-un context tensionat: instabilitatea pieței petrolului persistă, războiul cu Iranul a intrat în a patra săptămână, iar perspectivele unor negocieri pentru încheierea crizei rămân incerte, potrivit AP.
Majoritatea aliaților privesc conflictul cu scepticism
Majoritatea aliaților apropiați ai SUA privesc conflictul cu Iranul cu scepticism, poziție reflectată și în cadrul reuniunii desfășurate într-o abație istorică din secolul al XII-lea, la Vaux-de-Cernay, lângă Paris. În același timp, aceștia insistă asupra necesității unei soluții diplomatice.
Ministra franceză a forțelor armate, Catherine Vautrin, a declarat că războiul din Orientul Mijlociu „nu este al nostru” și a subliniat că poziția Franței este una strict defensivă.
La rândul său, ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, a afirmat că și Marea Britanie susține calea diplomatică, recunoscând totodată diferențele față de SUA: „Am susținut acțiunile defensive, dar am adoptat o abordare diferită în privința acțiunilor ofensive din acest conflict.”
Tensiuni în interiorul NATO
Marco Rubio se confrunta deja cu dificultăți în a convinge aliații de strategia americană privind Iranul, iar declarațiile dure ale lui Trump la adresa statelor NATO – acuzate că nu sprijină suficient SUA și Israel – îi complică și mai mult misiunea.
Dintre țările G7, toate – cu excepția Japoniei – sunt membre ale NATO: Marea Britanie, Canada, Franța, Germania și Italia.
„Suntem foarte dezamăgiți de NATO, pentru că nu a făcut absolut nimic”, a spus Trump, declarații reluate ulterior și de Rubio.
„Sincer, cred că țările din întreaga lume, chiar și cele care critică situația, ar trebui să fie recunoscătoare că Statele Unite au un președinte dispus să confrunte o astfel de amenințare”, a afirmat Rubio.
The Atlantic: Trump începe să înțeleagă că intimidările sale au consecințe. Aliații SUA nu sunt dispuși să ajute o superputere care nu le-a arătat loialitateSecretarul de stat american, care a avut și o scurtă discuție cu ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha, trebuie totodată să repare relațiile cu aliații europeni, afectați de criticile și chiar amenințările venite din partea administrației Trump
Europenii sunt încă nemulțumiți de ideea preluării Groenlandei de la Danemarca și de incertitudinea privind sprijinul american pentru Ucraina în războiul cu Rusia. Conflictul din Orientul Mijlociu a adăugat un nou punct de tensiune.
Trump acuză lipsa de sprijin a aliaților
Donald Trump s-a plâns că nu a reușit să obțină susținere pentru războiul din Iran și că NATO, alături de majoritatea aliaților, a refuzat să participe la securizarea Strâmtorii Ormuz, unde acțiunile Iranului au perturbat transporturile de petrol și au dus la creșterea prețurilor energiei.
„Noi suntem acolo pentru a proteja NATO, pentru a-i apăra de Rusia. Dar ei nu sunt acolo pentru a ne proteja pe noi”, a spus Trump. Ulterior, a adăugat: „Nu am crezut niciodată că avem nevoie de ei. A fost mai mult un test.”
La rândul său, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reiterat că NATO consideră inacceptabil ca Iranul să dețină arme nucleare și că alianța recunoaște de mult timp amenințarea reprezentată de programul de rachete al Teheranului. „Ceea ce fac acum Statele Unite este să reducă aceste capacități, atât nucleare, cât și balistice”, a spus el.
Iranul susține însă de mult timp că programul său nuclear are scopuri pașnice. Ambasadorul său la Agenția Internațională pentru Energie Atomică, Reza Najafi, a declarat că justificarea SUA și a Israelului este „o mare minciună” și a acuzat cele două state că atacă „instalații nucleare pașnice aflate sub supraveghere internațională”.
Franța, gazda G7, rămâne sceptică
Franța, care găzduiește reuniunea G7 în apropiere de Versailles, s-a arătat deosebit de sceptică față de război. Șeful Statului Major al armatei franceze, generalul Fabien Mandon, a criticat în această săptămână lipsa de informare din partea SUA privind începutul operațiunilor militare.
„Au decis să intervină în Orientul Apropiat și Mijlociu fără să ne notifice”, a spus acesta, adăugând că SUA devin „tot mai imprevizibile și nici măcar nu ne mai informează când decid să se angajeze în operațiuni militare”.
Totuși, 35 de țări au participat la discuții militare organizate de Franța privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz „după ce intensitatea ostilităților va scădea suficient”, potrivit Ministerului francez al Apărării.
Marco Rubio a declarat că, în condițiile în care Iranul amenință transportul maritim global, statele care susțin dreptul internațional „ar trebui să se implice și să gestioneze situația”.
Îngrijorări similare celor exprimate de Franța sunt împărtășite și de alți aliați, care se tem și de diminuarea angajamentului SUA față de Ucraina, în contextul în care războiul cu Iranul se apropie de a patra săptămână.























































