Fenomenul globalizării declanşat de Cristofor Columb: cum descoperirea Americii a schimbat întreaga lume

America o cunoaştem în forma ei actuală datorită lui Cristofor Columb. FOTO: National Geographic

Sosirea lui Columb în noul continent pe carea vea să-l numească America a declanşat fenomenul ireversibil de globalizare a diferitelor specii de animale, plante şi microbi. Un jurnalist american a refăcut traseul impresionant al evoluţiei vieţii din America, urmărind îndeaproape cum influenţele din Lumea Nouă au transformat radical restul planetei.

Tutunul, cartofii şi curcanii au ajuns în Europa după descoperirea Americii. În schimb, europenii au trimis grâu, cai şi chiar microbi care au declanşat valuri de boli contagioase. Însă cine s-ar fi gândit până acum la banalele râme? şi acestea au ajuns în America prin intermediul transporturilor europene, găsind un nou mediu.

Extincţia viermilor în zone extinse din America de Nord, datorată Erei Glaciare, a influenţat în mod direct  felul în care s-a modelat ulterior fauna de pe continent. Peisajele au fost modificate după ce solul a devenit mai aerisit, eroziunea şi schimburile de nutrienţi şi săruri minerale au fost accelerate, iar unele plante au fost ajutate să crească mai repede – toate acestea având o contribuţie esenţială din partea viermilor de pământ. În concluzie, o pădure cu un sol care are viermi este diferită faţă de una care nu are viermi.

Aceasta este doar una dintre numeroasele anecdote prezentate în cartea „1493: Descoperind Noua Lume creată de Columb”. Aceasta poate fi considerată o continuare firească a primei lui cărţi, „1491: Noi revelaţii ale Americii înainte de Columb”, în care autorul se concentrează pe perioada pre-columbiană.

Zorii unei noi ere

Potrivit lui Mann, nicio altă persoană nu a reuşit să schimbe atât de mult faţa lumii precum Columb. Expediţia lui Columb peste Atlantic a marcat debutul unei noi ere, nu numai pentru America, ci şi pentru Europa şi Asia. Practic, supercontinentul Pangeea care s-a fragmentat acum 150 de milioane de ani a fost reunit prin intermediul călătoriilor şi schimburilor între popoare.

La doar un secol după ce vasul lui Columb a atins ţărmul Lumii Noi, întreaga lume trecuse prin schimbări majore. Galioanele spaniole au sosit în porturile chineze având la bord mărfuri din argint, metal obţinut din rezervele africane, pe care asiaticii îl foloseau pentru a-şi bate monedele. Negustorii de haine din Spania primeau în schimb mătase chinezească, vândută ulterior muncitorilor din Mexic. Bogaţii care pornesc în căutarea celor mai exotice destinaţii turistice se delectează cu tutun importat din America.

Însă legăturile comerciale internaţionale au avut şi urmări dezastruoase, aşa cum au aflat pe propria piele negustorii europeni care au adus transporturi de sclavi africani în America. Populaţia de culoare neagră purta în sânge un parazit care a declanşat epidemia de malaria. Consecinţele acestei boli grele, răspândite din cauza ţânţarilor, au fost preţul plătit de colonişti pentru exploatarea africanilor.

Mann susţine că, la un moment, dat, fenomenul declanşat de Columb îşi va încheia ciclul, iar lumea aşa cum o cunoaştem astăzi va găsi o nouă problemă care va antrena noi schimbări majore.