Fără plan B. Reintrarea în atmosferă, momentul cel mai periculos pentru echipajul Artemis II. Protecția astronauților depinde de un scut termic cu o grosime de doar aproximativ 7,5 centimetri
0Echipajul misiunii Artemis II se apropie de încheierea unei călătorii istorice în jurul părții nevăzute a Lunii, însă cea mai riscantă etapă abia urmează.
În primele ore ale dimineții de sâmbătă, modulul Orion va începe apropierea finală de Pământ, marcând sfârșitul unei misiuni de aproximativ 1,1 milioane de kilometri. La circa 122 de kilometri de suprafața planetei, modulul de serviciu — responsabil pentru propulsie — se va separa de capsula echipajului.
Astronauții Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și Jeremy Hansen vor intra apoi într-o reintrare hipersonică în atmosferă, atingând viteze de aproximativ 40.000 km/h.
Protecția lor depinde de un scut termic cu o grosime de doar aproximativ 7,5 centimetri, conceput să reziste la temperaturi de până la 2.760 de grade Celsius — comparabile cu aproape jumătate din temperatura de la suprafața Soarelui.
În timpul reintrării, capsula va fi învăluită într-un strat de plasmă — un gaz extrem de fierbinte — care va întrerupe temporar comunicațiile radio cu centrul de control, generând câteva minute critice de tăcere.
După depășirea acestei faze, două parașute de stabilizare vor reduce viteza navei, urmate de parașutele principale care vor încetini capsula până la mai puțin de 32 km/h, înainte de amerizarea în Oceanul Pacific.
Nu există o alternativă viabilă în cazul unei defecțiuni a scutului termic
Reprezentanții NASA subliniază că această etapă este cea mai periculoasă și nu există o alternativă viabilă în cazul unei defecțiuni a scutului termic.
Administratorul agenției, Jared Isaacman, a declarat că tensiunea rămâne ridicată până în momentul în care capsula ajunge în siguranță în apă, sub parașute, insistând că „nu există un plan de rezervă” pentru protecția termică.
Îngrijorările sunt alimentate și de experiența misiunii Artemis I, când scutul termic al capsulei Orion a suferit deteriorări semnificative. Analizele au arătat că bucăți de material s-au desprins în peste 100 de puncte, iar unele componente au fost afectate de temperaturile extreme.
Pentru a reduce riscurile, inginerii au ajustat traiectoria de reintrare, optând pentru un unghi mai abrupt, care scurtează timpul de expunere la temperaturi ridicate.
Întregul proces de la intrarea în atmosferă până la amerizare este estimat la aproximativ 13 minute — o succesiune rapidă de evenimente în care posibilitățile de intervenție sunt limitate.
Directorul de zbor al misiunii, Rick Henfling, a descris această fază drept „extrem de dinamică”, comparabilă cu lansarea, unde fiecare secundă contează.
Condițiile meteorologice din zona de amerizare, în largul coastelor Californiei, sunt considerate favorabile, iar nava militară USS John P. Murtha se îndreaptă spre punctul de recuperare.
Ultima misiune în care NASA a trimis oameni pe Lună a fost Apollo 17, în 1972. Artemis II reprezintă un pas esențial în planul de a relua astfel de zboruri până la finalul acestui deceniu.
Până în acest moment, misiunea este considerată un succes, în ciuda unor probleme minore, precum disfuncționalități ale toaletei de la bord.
Astronauții au transmis că experiența este dificil de pus în cuvinte. Comandantul Reid Wiseman a descris-o drept „un dar”, în timp ce pilotul Victor Glover a subliniat că impactul acestei călătorii va rămâne cu el pentru tot restul vieții.
Prin programul Artemis, NASA își propune să trimită din nou oameni pe Lună până în 2028, într-o cursă spațială relansată, în care și China își propune să ajungă în jurul anului 2030.
Se încarcă comentariile...
