Europa, la ora incertitudinilor. Estonia avertizează în privința unei posibile retrageri a trupelor americane
0Președintele Estoniei, Alar Karis, atrage atenția că toate statele europene ar trebui să se pregătească pentru eventuale provocări venite dinspre Moscova și să nu mizeze exclusiv pe protecția americană.
Într-un context geopolitic tot mai volatil, în care garanțiile de securitate oferite de Statele Unite devin tot mai impredictibile, liderii țărilor aflate în proximitatea Rusiei se văd nevoiți să își întărească propriile capacități militare. Este mesajul transmis de președintele Estoniei, Alar Karis, într-un interviu acordat publicației POLITICO.
„Trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu. Prezența trupelor americane în Estonia – și în Europa, în general – este crucială. Dar acest lucru nu ține doar de Europa, ci și de interesele Statelor Unite”, a declarat Karis, amintind că a avut ocazia să discute direct cu președintele Donald Trump, timp de două ore, la funeraliile Papei Francisc din aprilie.
În pofida unor asigurări punctuale privind menținerea trupelor în Polonia, liderul eston a subliniat că viitorul prezenței militare americane în regiune rămâne incert. Și tocmai de aceea, spune el, Europa nu își mai poate permite luxul naivității: „Dacă cel mai mare membru NATO ia în calcul o reducere a angajamentului militar, e clar că trebuie să ne consolidăm propria capacitate de apărare”.
În prezent, aproximativ 2.000 de soldați americani sunt staționați în statele baltice – Estonia, Letonia și Lituania – ca parte a măsurilor luate după invazia rusă în Ucraina, din februarie 2022. Însă o evaluare a poziționării globale a trupelor americane, coordonată de subsecretarul pentru politică de apărare Elbridge Colby – un susținător notoriu al retragerii treptate din Europa – urmează să fie publicată până la finalul lunii.
Temperamentul lui Trump și calculele Moscovei
Vizita lui Karis la Bruxelles a coincis cu reuniunea așa-numitei „coaliții de voință” – un grup de state europene care lucrează la oferirea unor garanții de securitate pentru Ucraina. Președintele eston a avut și o întâlnire cu secretarul general NATO, Mark Rutte, într-un moment în care Moscova își reafirma opoziția categorică față de orice prezență militară străină pe teritoriul ucrainean.
„Rusia a început această agresiune. Răspunsul nu poate fi decât unul clar: nu este decizia Moscovei”, a declarat Karis, criticând vehement poziția Kremlinului.
Chestionat dacă se așteaptă ca Donald Trump să exercite presiuni asupra lui Vladimir Putin, Karis a fost rezervat, evocând natura imprevizibilă a președintelui american: „Depinde mult de temperamentul lui Trump. A avut deja suficiente discuții cu Putin și, sincer, nu s-a schimbat mare lucru. Cred că începe să-și piardă răbdarea”.
„Să nu fim naivi”
Declarațiile președintelui eston vin la doar câteva zile după ce o clădire a delegației UE din Kiev a fost avariată într-un atac cu rachete al armatei ruse. Karis nu consideră incidentul o întâmplare. Dimpotrivă: „Singura greșeală a lui Putin a fost că a început acest război. Restul sunt consecințe”.
Avertismentul liderului baltic e clar: testarea continuă a democrațiilor occidentale de către Moscova nu se va opri. Interferențele în alegerile parlamentare din Cehia, programate pentru începutul lunii octombrie, sunt doar un exemplu dintr-o listă mai lungă de tactici hibride. Iar ideea că doar statele vecine cu Rusia ar trebui să fie preocupate de agresivitatea regimului de la Kremlin este, în opinia sa, greșită: „Rachetele moderne pot porni din Moscova și ajunge la Haga sau Bruxelles în câteva minute. Granițele fizice nu mai sunt o barieră”.
Dialog, nu etichetare
În ceea ce privește extinderea Uniunii Europene, Karis a reiterat sprijinul ferm pentru Ucraina și speră ca negocierile de aderare să înceapă până la finalul anului, cât timp Danemarca mai deține președinția rotativă a Consiliului UE. Întrebat cum ar putea fi depășită opoziția Ungariei, liderul eston a îndemnat la diplomație: „Poate că ar trebui să vorbim mai mult cu Viktor Orbán, nu doar să-l etichetăm”.
Totodată, nu a exclus varianta ca Ungaria să părăsească sala în momentul luării deciziei – o soluție aplicată anterior în cazuri similare.
Administrația Trump va reduce finanțarea pentru programele de securitate dedicate flancului estic al NATO – Financial Times
Administrația președintelui american Donald Trump intenționează să elimine treptat finanțarea pentru programele de asistență în domeniul securității care sprijină țările europene situate la granița cu Rusia, scrie Financial Times.
Decizia face parte dintr-un efort mai amplu al Washingtonului de a încuraja aliații NATO, în special din Europa, să își majoreze propriile cheltuieli de apărare.
Potrivit sursei citate, oficiali ai Pentagonului s-au întâlnit săptămâna trecută, în spatele ușilor închise, cu diplomați europeni, cărora le-au comunicat că Statele Unite nu vor mai finanța programele de instruire și echipare a forțelor armate din țările est-europene vecine cu Rusia.
Un oficial de la Casa Albă a declarat pentru Financial Times că această măsură a fost „coordonată cu statele europene, în conformitate cu ordinul executiv și cu accentul constant pus de președinte pe responsabilizarea Europei în materie de apărare proprie”.
Reducerea vizează în principal Secțiunea 333 – un program care permite Departamentului Apărării să furnizeze instruire și echipamente forțelor de securitate externe, în domenii precum combaterea terorismului, securitatea cibernetică, siguranța maritimă și protecția frontierelor.
Statele baltice – Estonia, Letonia și Lituania – s-au numărat printre principalii beneficiari ai acestui program.
Potrivit oficialilor europeni, măsura are ca scop încurajarea țărilor europene mai prospere să contribuie mai mult la securitatea regiunii. Cu toate acestea, decizia a generat îngrijorări în rândul partenerilor, fiind comparată cu tăierile recente operate de administrația Trump în domeniul asistenței internaționale și cu închiderea Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) în anumite regiuni.
În paralel, în luna iunie, membrii NATO au convenit să crească bugetele de apărare până la 5% din PIB, în urma presiunilor exercitate de administrația americană. În luna august, Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au agreat un nou mecanism de finanțare a livrărilor de armament către Ucraina, în cadrul căruia aliații vor achiziționa echipamente militare americane pentru Kiev.
Potrivit Financial Times, între 2018 și 2022, programul vizat de tăieri a direcționat aproximativ 1,6 miliarde de dolari către regiunea Europei de Est. În schimb, programul Foreign Military Financing – care permite achiziția de echipamente militare de mari dimensiuni – va continua.
Sursa mai notează că decizia ar reflecta orientarea strategică promovată de adjunctul secretarului american al apărării, Elbridge Colby, care susține realocarea resurselor către regiunea indo-pacifică, în contextul competitivității crescânde dintre SUA și China.
Se încarcă comentariile...
