Analiză CNN: Puterea Statelor Unite este testată în noi moduri pe întreg mapamondul

FOTO: Arhiva Adevărul

SUA trece printr-o perioadă confuză în ceea ce priveşte afacerile mondiale, guvernul explicând, pe de o parte, de ce a venit timpul să se retragă din Afganistan, dar, pe de altă parte, de ce a venit timpul să ia apărarea Ucrainei, scrie analistul CNN Zachary Wolf.

Este o perioadă în care americanii vor ca armata lor să fie mai puţin angajată în probleme internaţionale, iar NATO simte cum spiritele se înfierbântă. Autocraţiile care au în vedere expansiunea, precum Rusia şi China, devin din ce în ce mai îndrăzneţe şi se comportă ca aliaţi.

În ce poziţie se află SUA în contextul problemelor internaţionale

• Europa de Est

La 30 de ani de la destrămarea Uniunii Sovietice, Rusia pare să facă paşi spre o infiltrare în Ucraina, una dintre fostele sale republici. După săptămâni de negocieri, nu este deloc clar dacă SUA au reuşit să ajungă la un consens cu statele europene cu privire la ce sancţiuni i-ar impune Rusiei şi ce le-ar putea declanşa. Totuşi, administraţia Biden a plasat 8.500 de soldaţi americani în stare de alertă sporită pentru a fi desfăşuraţi în Europa de Est, ca mijloc de descurajare pentru Rusia şi de asigurare pentru ţările NATO.

• Europa de Vest

Influenţa americană în vestul Europei are nevoie de susţinere, scrie CNN. Pentru a unifica ţările NATO împotriva Rusiei, SUA joacă, de asemenea, rolul de broker energetic, căutând garanţii de combustibil din Orientul Mijlociu şi Asia pentru a atenua influenţa Rusiei ca furnizor de top de gaze naturale pentru Germania.

• Asia

China testează autonomia Taiwanului, insula pe care o râvneşte de mult timp, prin misiuni repetate ale forţelor aeriene în apropierea Taiwanului. Cea mai mare incursiune de acest tip din acest an a avut loc la o zi după ce SUA, împreună cu Japonia, au deplasat o flotilă de nave militare în Marea Filipinelor, ca parte a unui exerciţiu de antrenament. Între timp, izolată de lume, Coreea de Nord îşi intensifică testele cu rachete.

• Orientul Mijlociu

Bazele americane din Irak şi Siria au fost atacate în acest an. Săptămâna aceasta, sistemul american de apărare antirachetă Patriot s-a alăturat Emiratelor Arabe Unite pentru a intercepta rachete lansate de Houthis din Yemen. Acestea vizau baza aeriană Al Dhafra din Emiratele Arabe Unite, care găzduieşte trupe americane. Şi apoi, mai este şi Iranul. După ce SUA, sub conducerea preşedintelui de atunci Donald Trump, au aruncat în aer acordul internaţional menit să oprească escaladarea nucleară a ţării, Iranul ar putea să se apropie tot mai mult de obiectivul de a deţine arme nucleare.

Rolul Americii

Toate aceste situaţii s-au concretizat de-a lungul anilor, însă întrebarea care se pune acum este ce rol vor juca SUA în viitor. Blocajul privind Ucraina sugerează că adversarii SUA simt slăbiciune şi văd acum o deschidere, potrivit CNN.

„Provocările care se construiesc la adresa autorităţii SUA vin într-un moment în care există o percepţie larg răspândită în străinătate că Washingtonul nu mai este puterea care a fost în a doua jumătate a secolului al XX-lea", scrie Stephen Collinson, jurnalist CNN.

El adaugă: „În ciuda asigurărilor lui Biden că „America s-a întors", retragerea haotică din Afganistan de anul trecut a ridicat întrebări cu privire la competenţa şi angajamentul SUA. Adversarii ştiu că americanii sunt epuizaţi de 20 de ani de război în străinătate, un factor care i-ar putea determina pe unii să estimeze că Washingtonul ar putea ezita în privinţa obligaţiilor sale strategice din motive politice".

Factorul Putin

Putin este implicat direct sau indirect în majoritatea acestor probleme, de la Ucraina la Siria şi Asia. Deşi nimeni nu ştie cu exactitate ce urmăreşte liderul rus, Fiona Hill, membru senior la Brookings Institution şi fost expert în Rusia la Casa Albă, aduce un argument convingător în The New York Times. cel puţin în legătură cu situaţia din Ucraina: Putin „vrea să evacueze Statele Unite din Europa”.

El „crede că Statele Unite se află în prezent în aceeaşi situaţie dificilă în care a fost Rusia după prăbuşirea Uniunii Sovietice: grav slăbită la ea acasă şi în retragere în străinătate". Blocajul din Ucraina, scrie ea, trebuie să fie întâmpinat cu putere din partea SUA, deoarece va avea reverberaţii în întreaga lume.

Ea susţine că, pe lângă faptul că va pune la încercare NATO, agresiunea lui Putin în Ucraina ar ameninţa „întregul sistem al ONU şi ar pune în pericol aranjamentele care au garantat suveranitatea statelor membre încă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial - asemănător cu invazia Irakului în Kuweit în 1990, dar la o scară şi mai mare".

Occidentul nu are un răspuns unitar în privinţa Rusiei

Cu toate mizele geopolitice, influenţa economică a lui Putin este cea care fracţionează unitatea europeană împotriva acţiunilor sale. Gazoductul submarin Nord Stream 2 din Rusia, care ocoleşte Ucraina şi ajunge în Germania, a devenit un punct nevralgic în criza geopolitică, mai notează CNN. Germania nu a promis să înarmeze Ucraina, aşa cum au făcut alte democraţii occidentale. Ţara a fost reticentă în a include conducta în discuţiile despre sancţiunile împotriva Rusiei. Oficialii germani spun că blocarea funcţionării gazoductului ar fi „pe masă” dacă ar avea loc o invazie în Ucraina, însă nu au mers mai departe de atât în mod public.