Americanii au dat uitării bombardamentul de la Ploieşti, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Rezervoarele de petrol ale rafinăriei în flăcări, după bombardamentul american din 1 august 1943 FOTO: Wikipedia
Rezervoarele de petrol ale rafinăriei în flăcări, după bombardamentul american din 1 august 1943 FOTO: Wikipedia

La împlinirea a 69 de ani de la bombardamentul de la Ploieşti, un ofiţer al armatei americane în rezervă atrage atenţia că atacul forţelor aeriene de la 1 august 1943 este aproape de negăsit în arhiva istorică a Statelor Unite ale Americii.

 Într-un editorial postat pe site-ul publicaţiei „Leavenworth Times” (Kansas), John Reichley, ofiţer al armatei în rezervă şi fost angajat al Departamentului Armat al SUA, vorbeşte despre marele gol de informaţii referitoare la bombardamentul Ploieştiului din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, efectuat de forţele aeriene americane.

În anii '40, Ploieştiul reprezenta un oraş-cheie pentru puterile Axei, mai ales pentru Germania, care se folosea de rezerva de petrol de la rafinăria localităţii. De altfel, la Ploieşti a fost construită prima rafinărie din lume, oraşul supranumit „Capitala aurului negru” fiind, vreme îndelungată, cel mai mare producător de petrol din Europa.

Fiind o sursă importantă de alimentare petrolieră pentru puterile Axei, Ploieştiul şi rafinăria sa au intrat în vizorul Statelor Unite ale Americii care au decis să distrugă principalul furnizor de petrol pentru arsenalul militar german. Pe 1 august 1943, a avut loc primul bombardament asupra oraşului, asediu care „a cauzat pagube mari României”, scrie fostul ofiţer al armatei americane, John Reichley.

Reichley constată însă că prea multe consemnări istorice despre eveniment nu apar în cărţile de istorie sau în arhiva militară a Statelor Unite.

La împlinirea a 69 de ani de la atac, „am decis ca editorialul meu de astăzi să vorbească despre bombardamentul de la Ploeşti”, scrie ofiţerul american în rezervă.

„Prima carte la care am apelat (pentru documentare, n.r.) a fost volumul oficial al istoriei Armatei, dar acesta nu avea nicio referire la Ploeşti. Nicio problemă. Lucrarea acoperă întreaga istorie a armatei americane în timp ce «Air Corps» (forţele aeriene care au efectuat atacul, n.r.) au făcut parte doar din Armata mobilizată pentru al Doilea Război Mondial. Din acest motiv, nu aveau cum să fie menţionate toate raidurile Air Corps”, notează Reichley.

„Aşa că m-am dus la pagina 422 a cărţii «Beyond the Blue A History of the U.S. Air Force», dar am avut acelaşi rezultat: nicio menţiune referitoare la atacul de la Ploeşti.”

„Abia când am ajuns la pagina 846 a cărţii «Al Doilea Război Mondial» a lui Martin Gilbert am găsit nouă menţiuni despre Ploieşti”, relatează John Reichley (foto dreapta), care atrage atenţia că abia în această lucrare numele oraşului era scris corect – „Ploieşti” în loc de „Ploeşti”, dar numele ţării era scris greşit – „Roumania”.

John Reichley

Într-a şaptea menţiune apăreau, într-un final, câteva informaţii sumare despre bombardament: „Pe 1 august, în cadrul Operaţiunii Tidal Wave, 177 de bombardiere americane au zburat de la Benghazi (Libia) către oraşul românesc Ploieşti şi au distrus 40% din rezerva de petrol a rafinăriei”.

„Pentru Hitler, pierderea a fost minoră în condiţiile în care au fost necesare doar câteva zile pentru a relua producţia de petrol de care avea nevoie Germania. A reprezentat totuşi un semn rău care prevestea ceea ce urma să se întâmple (înfrângerea Germaniei, n.r.). Americanii au pierdut 54 de bombardiere şi 532 de ofiţeri aerieni. Totuşi, cele 20 de raiduri desfăşurate în următoarele 12 luni, prin Operaţiunea Tidal Wave, a dus la sistarea producţiei petroliere.”

John Reichley atrage atenţia că pagubele suferite în urma bombardamentului de la Ploieşti au fost mult mai mari şi au afectat puternic România, după cum a aflat, în urmă cu mai mulţi ani, de la un student român al cărui nume nu îl menţionează.

„Ştia despre raiduri şi mi-a spus că, pe câmpiile care înconjoară Ploieştiul, încă se mai găsesc bucăţi din bombardierele americane doborât în timpul atacului. Bănuiesc că, sub ocupaţie sovietică, curăţarea teritoriului de semnele celui de-al Doilea Război Mondial nu se afla pe lista de priorităţi a României”, comentează Reichley care, după lungi căutări, s-a declarat într-un final cât de cât mulţumit pentru că există măcar câteva paragrafe despre bombardamentul americanilor de la 1 august 1943.
 

SUA



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite