UE, neputincioasă în faţa Rusiei. Şeful diplomaţiei europene cere eliberarea lui Navalnîi. Ce a răspuns omologul rus
0
Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, a declarat vineri că i-a cerut ministrului de externe rus, Serghei Lavrov, eliberarea din închisoare a disidentului Aleksei Navalnîi, transmite Reuters. Răspunsul a fost că UE este un partener pe care nu te poţi baza.
Şeful diplomaţiei europene, aflat în vizită la Moscova, a apreciat că dialogul cu oficialul rus a fost deschis şi intens. "I-am transmis ministrului Lavrov preocuparea noastră profundă şi apelul nostru pentru eliberare şi pentru deschiderea unei anchete privind otrăvirea" lui Navalnîi, a arătat Borrell într-o conferinţă de presă comună.
Legat de situaţia lui Navalnîi, arestat imediat după ce a revenit din Germania în Rusia, luna trecută, Borrell a precizat că nu există o propunere oficială din partea vreunui stat membru privind noi sancţiuni ale UE împotriva Moscovei, însă miniştrii europeni de externe şi liderii statelor din Uniune vor continua să discute relaţiile cu Rusia. El a anunţat că următorul dialog la nivel înalt al şefilor de state şi guverne pe această temă este aşteptat în martie şi a adăugat că "vizita mea aici face parte din pregătirile pentru această dezbatere", a anunţat
În acest sens, "o anchetă completă şi transparentă ar ajuta la clarificarea celor întâmplate în cazul otrăvirii lui Navalnîi", a insistat oficialul european.
Navalnîi a fost spitalizat în Germania după ce a fost otrăvit în august anul trecut cu agent neurotoxic Noviciok. După cinci luni de absenţă din ţara sa, el a fost acuzat de autorităţile ruse că a încălcat condiţiile de eliberare condiţionată în urma unei condamnări anterioare şi a primit o nouă condamnare, de trei ani şi jumătate de închisoare.
Despre relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Rusia, Borrell consideră că "au fost marcate în ultimii ani de dezacorduri fundamentale şi lipsă de încredere".
Lavrov a avertizat după discuţii că înrăutăţirea în continuare a acestor relaţii poate avea consecinţe imprevizibile. El a recunoscut că între Moscova şi Bruxelles există divergenţe în multe chestiuni, dar a adăugat că ambele părţi şi-au exprimat interesul pentru un dialog mai amplu în domeniile în care există un acord.
Totuşi, Lavrov a spus că Rusia consideră că Uniunea Europeană este un partener pe care nu se poate baza. El a comentat posibilitatea ca UE să impună noi sancţiuni asupra ţării sale ca urmare a modului în care a fost tratat Navalnîi. Lavrov a admis că subiectul impunerii de posibile sancţiuni este o chestiune internă a UE, dar a adăugat că Rusia a remarcat modul în care Bruxellesul se comportă tot mai mult precum SUA şi impune sancţiuni unilaterale asupra unor ţări. ''Pentru Rusia, UE este un partener pe care nu te poţi baza'', a apreciat şeful diplomaţiei ruse.
Borrell consideră vaccinul rusesc Sputnik ''o veste bună pentru umanitate'' şi speră să fie autorizat în UE
Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a declarat vineri, în timpul vizitei sale la Moscova, că vaccinul rusesc este "o veste bună pentru umanitate", exprimându-şi speranţa că Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) va aproba vaccinul rusesc Sputnik V pentru utilizare în UE, informează Reuters.
"Sper că Agenţia Europeană pentru Medicamente va putea certifica eficienţa acestui vaccin, pentru ca el să poată fi utilizat în statele Uniunii Europene", a spus Borrell în timpul unei conferinţe de presă susţinută alături de ministrul de externe rus Serghei Lavrov.
La rândul său, şeful diplomaţiei ruse a declarat că Moscova doreşte să coopereze în acest domeniu cu ţările occidentale, subliniind că există deja contacte cu Washingtonul, "pentru a vedea dacă există posibilitatea de a acţiona împreună", în timp ce în UE "mai multe ţări sunt interesate să producă vaccinul (Sputnik V) pe teritoriul lor".
Veriga slabă a UE
Viitorul proiectului North-Stream 2, conducta de gaz care leagă Rusia de Germania, induce tensiuni în interiorul Uniunii Europene. Franţa tocmai a cerut Germaniei să renunţe la proiect, ca reacţie la situaţia oponentului rus Aleksei Navalnîi. şi la reprimarea protestelor în favoarea sa. Berlinul însă, se menţine pe poziţii.
guvernul francez consideră că ar trebui impuse sancţiuni suplimentare asupra Rusiei, inclusiv închiderea proiectului conductei care ar trebui să ajungă în Germania.
”Este un proiect gigantic în valoare de peste 9 miliarde de euro, aproape finalizat, dar care poate să nu vadă lumina zilei, cel puţin pentru moment”.
Intervievat la postul de radio France Inter, Clément Beaune, secretar de stat francez pentru afaceri europene, a afirmat că trebuie impuse noi sancţiuni împotriva Rusiei şi „opţiunea Nord Stream 2 trebuie avută în vedere”.
”Dosarul devine din ce în ce mai jenant pentru Berlin, pe măsură ce regimul rus se rigidizează”, scrie Les Echos. ”Statele Unite vor să împiedice proiectul Nord Stream 2 pe motiv că Europa devine prea dependentă de Rusia în ce priveşte aprovizionarea cu energie. De asemenea, unele ţări europene îl resping. Dar guvernul german vede proiectul ca pe un dosar economic şi a refuzat întotdeauna să discute încetinirea sa”.
Până şi revista germană Der Spiegel avertizează, la rândul ei, că Germania se izolează în Europa şi îşi înstrăinează Statele Unite, insistând asupra proiectului.
”Costurile politice vor fi pur şi simplu prea mari dacă proiectul va fi finalizat. Acesta ar trebui abandonat.
Merită oare să fie sacrificat prestigiul politicii externe a Germaniei? Merită să izolăm ţara în Uniunea Europeană şi să afectăm relaţiile cu Joe Biden?
Încă de la început, afirmaţia Berlinului conform căreia Nord Stream 2 este un proiect pur economic şi deloc politic a fost ipocrită. Conductele sunt întotdeauna politice.
Şi acest lucru este valabil mai ales pentru această conductă, deoarece Nord Stream 2 ar permite companiei de stat Gazprom să ocolească conductele din Belarus şi Ucraina, făcând aceste ţări şi mai dependente de Rusia.
Conducta ar furniza, de asemenea, o sursă suplimentară de valută străină pentru guvernul rus. Acest lucru contravine spiritului sancţiunilor europene împotriva unui regim care de ani de zile s-a dovedit a fi un adversar al Uniunii Europene.
Cel mai eficient argument folosit de susţinătorii conductelor în ultimii ani au fost sancţiunile lui Donald Trump şi ale SUA împotriva proiectului. "Nu îi vom lăsa să dicteze de unde ne cumpărăm noi gazul!" spun aceştia.
Dar Donald Trump nu mai este în funcţie, iar americanii nu sunt în niciun caz singurii care se opun conductei.
Într-adevăr, poate cel mai puternic argument împotriva Nord Stream 2 nici măcar nu are vreo legătură cu SUA.
Această conductă este un proiect anti-european. Şi guvernul german se izolează din ce în ce mai mult în UE în această privinţă. Aproape fiecare ţară din Europa de Est se opune proiectului, în special Polonia şi statele baltice.
Proiectul oferă muniţie criticilor care consideră Germania ca o ţară hegemonică, cu două feţe, care vorbeşte despre valorile europene, dar altfel îşi impune propriile interese.
Luna trecută, Parlamentul European a votat din nou împotriva conductei. De asemenea, au existat critici din partea Comisiei Europene, care doreşte să reducă dependenţa de ţările furnizoare individuale. Şi chiar şi Parisul îşi exprimă scepticismul”, scrie Der Spiegel.
Se încarcă comentariile...
