Rusia se teme de o creştere a prezenţei NATO în Europa de Est, dar acceptă o reuniune cu Alianţa după summitul de la Varşovia

Moscova a acceptat să participe la o reuniune a Consiliului Rusia-NATO după Summitul Alianţei Nord-Atlantice prevăzut la Varşovia săptămâna viitoare, chiar dacă se opune creşterii prezenţei NATO în Europa de Est.

"Nu excludem ca activitatea şi prezenţa militară NATO în apropiere de frontiera rusă să crească semnificativ după summitul de la Varşovia", a afirmat ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, potrivit AFP.el, citat de agenţiile ruse de presă.

La summitul NATO de la Varşovia, cei 28 de şefi de stat şi de guvern ar urma să adopte măsuri pentru consolidarea poziţiei Alianţei Nord-Atlantice în faţa Rusiei.

"SUA şi celelalte state membre ale NATO continuă să îşi dezvolte potenţialul militar în special în ţările din vecinătatea Rusiei", a adăugat Şoigu.

Potrivit ministrului rus al apărării, activităţile NATO de-a lungul frontierei ţării sale „s-au înmulţit de peste două ori“ în ultimele luni. El denunţă în special prezenţa a "30 de avioane de vânătoare şi a 1.200 de piese de echipament militar" în Europa de Est.

"Aceste acţiuni afectează stabilitatea în Europa şi ne împing să luăm contra-măsuri, în primul rând spre Vest", a mai spus el, anunţând desfăşurarea a "2.000 de piese de echipament militar modern" în Districtul militar Vest de către Rusia în 2016.

Şoigu a mai subliniat că Rusia va desfăşura 10.000 de militari suplimentari în partea sa de vest, potrivit DPA.

"Situaţia militară şi politică la frontierele vestice rămâne instabilă", a declarat ministrul la o întâlnire cu oficiali din Apărare, potrivit Interfax.

De la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova în martie 2014 şi începutul rebeliunii separatiste în estul Ucrainei, care, potrivit Occidentului, este susţinută de Rusia, NATO a desfăşurat mijloace militare pe flancul estic al Europei pentru a aplana temerile ţărilor din fostul bloc comunist privind o eventuală agresiune rusă.

În acest cadru, miniştrii apărării din NATO au aprobat săptămâna trecută desfăşurarea a patru batalioane având fiecare de la 800 la 1.000 de militari, pe bază de rotaţie, în fostele republici sovietice baltice Estonia, Letonia şi Lituania, precum şi în Polonia.

Rusia, care vede în astfel de decizii o încălcare a sferei sale de influenţă, a protestat în mai multe rânduri împotriva întăririi Alianţei Nord-Atlantice în această zonă. 

Rusia acceptă o reuniune cu NATO

Cu toate acestea, Moscova a acceptat să participe la o reuniune a Consiliului Rusia-NATO după Summitul Alianţei Nord-Atlantice prevăzut la Varşovia săptămâna viitoare, a anunţat miercuri şeful diplomaţiei franceze Jean-Marc Ayrault, în contextul în care ambele părţi încearcă să dezamorseze tensiunile militare exacerbate de criza din Ucraina, relatează Reuters.

NATO a participat în aprilie la prima reuniune - după aproape doi ani - cu ambasadorul rus la Alianţă, însă întâlnirea a contribuit prea puţin la o diminuare a acestor tensiuni.

Parisul şi alte capitale occidentale au îndemnat la organizarea altei reuniuni în vederea restabilirii încrederii între cele două părţi, în contextul în care NATO se pregăteşte pentru summitul de la începutul lunii următoare.

"Rusia şi-a exprimat acordul, însă ar dori ca reuniunea să aibă loc după Summitul de la Varşovia, pentru a putea să examineze deciziile ce vor fi luate acolo", a declarat Ayrault pentru presă la finalul unei reuniuni, la Paris, cu omologul său rus Serghei Lavrov.

Ayrault a declarat că Franţa doreşte ca summitul să arate atât solidaritatea aliaţilor, cât şi o transparenţă faţă de Rusia, prin dialog.

Viitorul summit al NATO, prevăzut să aibă loc pe 8-9 iulie la Varşovia, nu trebuie să fie unul al ''confruntării'' cu Rusia, a declarat miercuri ministrul francez de externe, Jean-Marc Ayrault, în cadrul unei întâlniri la Paris cu omologul său rus, Serghei Lavrov, relatează AFP. 

 ''Nu dorim ca acest summit să fie cel al confruntării. Dimpotrivă, vrem dialogul'', a declarat Ayrault într-o conferinţă de presă comună cu Lavrov, reiterându-şi dorinţa privind organizarea unei reuniuni a Consiliului NATO/Rusia.

Această instanţă de consultare şi cooperare între Moscova şi NATO nu s-a întrunit decât o dată din 2014, din cauza crizei provocate de conflictul ucrainean.

De la anexarea Crimeii de către Moscova şi de la conflictul cu separatiştii proruşi în estul Ucrainei, NATO a început o întărire militară fără precedent în Est, pentru a atenua temerile fostelor ţări din blocul sovietic care sunt neliniştite din cauza intenţiilor Rusiei.

''Suntem foarte preocupaţi în legătură cu dezvoltarea potenţialului militar al NATO la frontierele noastre. Toate aceste chestiuni trebuie discutate într-o sinceritate absolută'', a răspuns Lavrov.

Cei doi responsabili au dat asigurări că vor să facă să avanseze dialogul dintre Franţa şi Rusia şi să continue dezvoltarea relaţiilor economice şi comerciale.

''Relaţiile noastre bilaterale sunt intense, îndeosebi în domeniul cultural. Avem relaţii economice puternice şi durabile, există multe perspective. Aplicarea de către Rusia a acordurilor de la Minsk (privind încetarea focului) ar permite o ieşire din sancţiunile'' adoptate de către Uniunea Europeană împotriva Moscovei, a repetat Ayrault.

La rândul său, Lavrov a dat asigurări că vrea avansarea procesului politic şi estimează că o soluţie presupune ''contacte directe'' între Kiev şi reprezentanţii separatiştilor proruşi în estul Ucrainei. 

Moscova, îngrijorată" şi de Brexit 

Rusia este "foarte îngrijorată" şi de consecinţele referendumului prin care britanicii au decis ca Regatul Unit să părăsească Uniunea Europeană, a declarat miercuri, la Paris, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, relatează The Associated Press.

"Credem că referendumul este o problemă internă a Regatului Unir", a declarat Lavrov într-o conferinţă de presă, la finalul unei întâlniri cu omologul său francez Jean-Marc Ayrault.

"Însă monitorizăm îndeaproape situaţia, deoarece suntem foarte îngrijoraţi de impactul pe care îl poate avea (Brexitul) asupra relaţiilor dintre Rusia şi UE, dintre Rusia şi UK (Regatul Unit)", a adăugat şeful diplomaţiei ruse.