Rusia intensifică acuzațiile de „crime de război” la adresa armatei ucrainene din regiunea Kursk pentru a sabota negocierile pentru un armistițiu
0Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, și alți oficiali ai Federației Ruse continuă să promoveze un narativ fals, acuzând forțele ucrainene de comiterea unor presupuse crime de război în timpul operațiunilor din regiunea Kursk, cu scopul de a sabota negocierile pentru un armistițiu de 30 de zile.

Conform unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), Kremlinul pare să fie pregătit să amplifice acest narativ, care vizează discreditarea armatei ucrainene, pentru a submina sprijinul acordat Ucrainei de către Occident și pentru a complica sau întârzia discuțiile directe privind o încetare a focului, propusă de președintele american Donald Trump.
Într-o perioadă de intensificare a atacurilor de la începutul lunii martie, Rusia a lansat acuzații că forțele ucrainene au comis „crime de război” în Kursk, inclusiv execuții ale civililor, pe fondul unor operațiuni militare extinse, iar aceste afirmații au fost susținute de presa rusă și de oficiali pro-Kremlin.
Pe 13 martie, în cadrul unei intervenții privind o posibilă încetare a focului între Statele Unite și Ucraina, Putin a întrebat dacă Rusia ar trebui să permită trupelor ucrainene să părăsească regiunea Kursk, „după ce au comis crime împotriva populației civile”. A doua zi, Putin a revenit asupra acestor acuzații, afirmând că armata ucraineană ar fi fost responsabilă de „acte de terorism” în regiune.
În același context, oficiali din mass-media rusă, inclusiv guvernatorul interimar al regiunii Kursk, Aleksander Hinstein, au amplificat aceste declarații, acuzând forțele ucrainene de comiterea unor crime de război încă de la începutul invaziei din august 2024, dar intensificând aceste acuzații începând din februarie 2025. ISW subliniază că aceste acuzații sunt complet nefondate.
Se consideră că Putin ar dori să folosească aceste acuzații pentru a construi o imagine a armatei ucrainene „criminală” și „brutală”, similar cu abordarea folosită de Kremlin în 2021 și 2022, când a încercat să justifice invazia în Ucraina. Aceste acuzații sunt, astfel, menite să saboteze sau să amâne orice acord de încetare a focului, în special în contextul în care Putin vrea să se prezinte drept un „lider milos” pe scena internațională.
Pe de altă parte, extremiștii naționaliști din Rusia au folosit aceste acuzații pentru a încuraja autoritățile ruse să respingă orice acord de încetare a focului și pentru a justifica tratamentele dure aplicate forțelor ucrainene pe câmpul de luptă.
În plus, ISW semnalează o creștere alarmantă a numărului de execuții confirmate ale prizonierilor de război ucraineni din partea forțelor ruse, despre care se consideră că sunt efectuate sub comanda directă a autorităților militare ruse, observațiile recente indicând astfel de incidente în apropierea localității Suja pe 13 martie.
Printre concluziile ISW pentru data de 15 martie se numără și continuarea atacurilor aeriene și cu rachete asupra Ucrainei, inclusiv un nou bombardament în noaptea de 14-15 martie, care reprezenta al treilea atac de acest tip într-o săptămână. De asemenea, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a desemnat o delegație oficială care va reprezenta Ucraina în cadrul negocierilor internaționale pentru un posibil armistițiu. Totodată, forțele ucrainene continuă avansul în apropierea orașului Torețk, în timp ce trupele ruse progresează în regiunile Sumî, în nordul regiunii Sumsk, și în apropierea localităților Ciasiv Iar și Pokrovsk.