Rusia a organizat referendumuri ilegale în Ucraina. Ce urmează?
0Autoritățile proruse din autoproclamatele republici populare Donețk și Lugansk și cele de ocupație din regiunile Herson și Zaporojie au organizat, timp de cinci zile, așa-zise referendumuri de alipire la Rusia respinse atât de Ucraina, cât și de comunitatea internațională.
Acest demers al Moscovei de anexare a patru regiuni ucrainene ocupate parțial de forțele sale armate suscită temeri că ar putea duce războiul declanșat de Vladimir Putin într-o etapă periculoasă.
Pseudo-referendumurile din Ucraina au fost inițiate într-un moment în care Moscova pierdea teren în fața trupelor ucrainene la șapte luni de la izbucnirea războiului. Învins pe câmpul de luptă, Putin a căutat o soluție politică pentru a ieși din impas și pentru a da un nou sens, chiar și un imbold intern, războiului pe care îl duce împotriva țării vecine.
Ce se știe despre „vot”?
Moscova revendică un vot masiv pentru anexare, de peste 90%, dar nu există îndoieli că rezultatele fuseseră decise cu mult înainte de organizarea acestui vot ilegal și contrar normelor internaționale.
„Referendumurile din Ucraina sunt o rușine, un pretext fals în tentativa de a anexa prin forță teritorii ale Ucrainei, cu încălcarea flagrantă a dreptului internațional, inclusiv a Cartei ONU”, a declarat săptămâna trecută președintele american Joe Biden.
Cele patru așa-zise referendumuri desfășurate de vineri până marți au urmat scenariul aplicat în cazul anexării Peninsulei Crimeea, în 2014.
La fel ca în cazul Crimeei, autoritățile ruse au anunțat un vot masiv pentru „da” Rusiei, trecând de peste 90% în Donețk și Zaporojie, chiar până la aproape 99% în Lugansk, și atingând aproape 90% în Herson. În cazul Crimeei, autoritățile ruse au pretins că 97% din alegători au ales să adere la Rusia.
Însă rezultatele anunțate de Moscova contrastează cu sondajele efectuate pe tema dacă Rusia și Ucraina ar trebui să fie o singură țară. Un sondaj efectuat în exclusivitate de CNN cu câteva zile înainte de invadarea Ucrainei arată că aproape unul din cinci locuitori din sudul și estul Ucrainei, considerate cele mai proruse zone, și-ar fi dorit să trăiască în Rusia, procentajele fiind de 18% în Est și de 16% în Sud.
În mărturisiri acordate presei occidentale, localnici au declarat că „referendumurile” au fost organizate în grabă, fără campanie, iar autoritățile ocupante au recurs la diferite tertipuri de presiune pentru un vot favorabil opțiunii lor, precum și la amenințări. De exemplu, membri ai comisiilor înființate de Moscova s-au deplasat cu urne și liste din ușă în ușă însoțiți de soldați înarmați.
Nu există informații concrete despre prezența la vot, dar mass-media finanțată de Kremlin susține că populația a participat „cu entuziasm”.
Pașii preconizați de Moscova
Urmând scenariul Crimeei, regimul Putin va întreprinde o serie de pași pentru a conferi aparențele unei legitimăti a alipirii de noi teritorii ucrainene. Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, a pregătit deja un proiect de lege menit să oficializeze noile anexări. Votul va trece în mod sigur, atât în Duma de Stat, cât și în Consiliul Federației, camera superioară a Parlamentului rus. Președintele Dumei, Veaceslav Volodin, a anunțat vinerea trecută că va „susține” votul pentru alipire pregătit din timp de Moscova.
Un discurs al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, este preconizat a fi ținut în fața celor două camere reunite. Acest discurs era așteptat pentru vineri, 30 septembrie, dar președinta Senatului rus, Valentina Matvienko, a declarat marți seara că forul legsilativ pe care îl conduce se va reuni pe 4 octombrie pentru a dezbate despre rezultatele „referendumurilor”. Conform agenției de presă TASS, deputații ruși au fost înștiințați deja să-și facă trei teste anti-COVID-19 pentru a putea fi prezenți la un „eveniment important”.
Cele patru regiuni ucrainene ar urma să fie fuzionate în subiectul federal Crimeea, la conducerea căruia ar putea fi numit Dmitri Rogozin, fost ambasador al Rusiei la NATO și viceprim-ministru.
Ce vrea Rusia de la aceste „referendumuri”?
Reacția comunității internaționale, inclusiv a Chinei, este fermă în privința nerecunoașterii noului act de anexare. Lui Putin nu-i pasă, așa cum a fost și în cazul Crimeei, însă va insista în mod fals pe toate canalele, mai ales pe cele de propagandă, că a răspuns voinței populației de a fi „eliberată” și de a adera la „Mama Rusie”.
Însă noile anexări survin în contextul unui război care durează de șapte luni și nu arată deloc bine pentru Rusia lui Putin. Contraofensiva ucraineană a arătat limita soldaților ruși, care sunt nevoiți să se retragă pe liniile de front.
În plus, nici mobilizarea parțială decretată de Putin nu decurge conform așteptărilor Kremlinului. Susținători ai războiului din fața televizorului, numeroși bărbați ruși au ales fie să fugă în străinătate, fie să-și provoace diferite inaptitudini fizice doar pentru a scăpa de război. Puțini dintre ei s-au supus riscului de a manifesta împotriva războiului și mobilizării. În ceea ce-i privește pe cei încorporați, mulți dintre ei au protestat la birourile de înrolare față de citația primită. Grăbite să îndeplinească planurile, autoritățile regionale au chemat la război chiar și bărbați din categorii excluse. Evident, Kremlinul a negat orice responsabilitate și a aruncat vina pe autoritățile regionale pentru aceste „excese”.
Așadar, Putin se află într-o situație dificilă, chiar disperată. Există îngrijorări că liderul de la Kremlin recurge la anexări pentru a pretinde apoi că Ucraina atacă Rusia, caz în care își poate aroga dreptul să folosească arma nucleară.
Amenințări voalate în acest sens au fost adresate în ultimele zile atât de Vladimir Putin, cât și de ministrul său de Externe, Serghei Lavrov, în timpul unei vizite la New York cu ocazia Adunării Generale a ONU. Propagandiștii regimului Putin sunt mai expliciți în privința acestei amenințări, sugerând atacuri atât împotriva Statelor Unite, cât și împotriva Marii Britanii, cele două mari susținătoare ale cauzei ucrainene.
Ce urmează pentru regiunile anexate de Rusia?
Unele părți ale regiunilor ucrainene vizate de „referendumuri” nici măcar nu se află sub controlul forțelor ruse. Dar Rusia pretinde din partea Ucrainei să i le cedeze pur și simplu.
În afară de șantajul cu folosirea armei nucleare, Kremlinul s-ar putea folosi de „referendumuri” ca pretext pentru a face recrutări din teritoriile anexate. Practic, ar trimite la război carne de tun, așa cum procedează în cazul minorităților etnice din Rusia. Aceasta poate fi numită epurare.
„Scopul principal al acestui referendum fals este de a recruta populația noastră și de a o folosi drept carne de tun”, a declarat Ivan Fedorov, primarul în exil al orașului Melitopol, din regiunea Zaporojie.
„Este clar că, după referendum, inamicul va anunța mobilizarea și în teritoriile ocupate, deoarece are nevoie de resurse umane”, a afirmat Centrul Național de Rezistență al Ucrainei.
Potrivit Guvernului ucrainean, administrațiile de ocupație din Zaporojie și Herson întocmesc, împreună cu Serviciul Federal de Securitate (FSB, fostul KGB), liste cu mii de localnici care urmează să fie mobilizați.
Reacția comunității internaționale
NATO și țările occidentale au respins categoric așa-zisele referendumuri din Ucraina și au precizat că nu va exista nicio schimbare în sprijinul lor pentru Ucraina.
„Răspunsul NATO va consta în intensificarea sprijinului”, a dat asigurări secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.
China, o țară curtată de Vladimir Putin în contextul războiului din Ucraina, a cerut respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. „China a luat notă de ultimele evoluții ale situației din Ucraina și poziția noastră este clară și constantă, și anume că trebuie respectată suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor țărilor”, a spus marți ambasadorul chinez la ONU, Zhang Jun.
Statele Unite au anunțat deja că nu vor recunoaște „referendumurile” și vor răspunde imediat în cazul oficializării lor. Grupul celor mai industrializate șapte țări din lume (G7) și Uniunea Europeană (UE) au emis discursuri aproape similare. Și România s-a angajat să nu accepte referendumurile inventate de Rusia în scop expansionist.
Pe termen scurt, răspunsul SUA și cel al UE, dar și al altor țări ar putea fi în materializarea de noi sancțiuni împotriva Rusiei. Statele Unite și UE au precizat deja că pregătesc o nouă rundă de sancțiuni, acestea urmând să vizeze organizatori ai „referendumurilor”, dar și entități și companii din afara Rusiei care sprijină aparatul de război al regimului Putin.
În același timp, nu este exclusă o tentativă a Rusiei de a escalada războiul din Ucraina. Statele Unite nu au observat deocamdată indicii precum că Rusia ar intenționa să folosească arme nucleare pe termen scurt, dar sunt tot mai îngrijorate de această perspectivă. „Rusia înțelege foarte bine ce ar face Statele Unite ca răspuns la utilizarea armelor nucleare în Ucraina, pentru că le-am explicat acest lucru”, a declarat consilierul pentru Securitate Națională la Casa Albă, Jake Sullivan.
Se încarcă comentariile...
