Preocupările și dilema lui Putin după revolta lui Prigojin
0Recompensarea armatei și a structurilor de securitate are propriile riscuri. Odată întărite, alte facțiuni ar putea urma exemplul Wagner, avertizează un politolog rus în legătură cu măsurile luate de Putin după răzmerița condusă de Evgheni Prigojin.
Se spune că Vladimir Putin dispune de birouri identice în diferite reședințe pentru a nu oferi indicii despre localizarea sa. De asemenea, asistenții săi trec printr-un proces de selecție atât de riguros încât un fost bodyguard i-a numit cândva „o castă de oameni aleși”. În plus, la mai bine de trei ani de la începutul pandemiei de COVID-19, liderul de la Kremlin încă solicită o perioadă de carantină și parcurgerea unei „zone de dezinfectare” pentru cei cu care trebuie să se întâlnească fizic.
De zeci de ani, spun surse din interior, Putin este extrem de preocupat de securitatea sa personală și pe prevenirea unui puci. Acum, la câteva zile de la răzmerița organizată de șeful Wagner, oligarhul Evgheni Prigojin, dictatorul rus face tot ce-i stă în putință pentru a-și prelungi „domnia”.
Putin continuă să pună preț pe loialitate și promite bani pentru cel mai important electorat al său: bărbații cu arme. Deocamdată, Putin pare să nu dea curs unui proces de epurare la scară largă, firesc pentru alți lideri autoritari vizați de tentative de lovituri de stat sau rebeliuni, probabil pentru a evita dezintegrarea establishment-ului său, relatează The New York Times, potrivit dnyuz.com.
Politica struțului
Putin „este concentrat pe supraviețuirea sa fizică și politică și este pregătit de orice pentru a realiza acest lucru”, spune Ekaterina Schulmann, profesoară de științe politice asociată la Academia Prezidențială Rusă și la Școala de Științe Sociale și Economice din Moscova.
În pofida reputației lui Putin de om nemilos, el pare că răspunde rebeliunii după tactica struțului, nu în forță, așa cum arată promisiunea sa de a crește cu 10,5% salariile soldaților, ofițerilor de poliției și ale altor angajați din structurile de securitate, subliniază Schulmann. „Sistemul este prea slăbit și prea frafil pentru a se deda unei represiuni la scară largă” pentru a pedepsi răzmerița, explică ea.
Unii susțin că Putin și-a întărit poziția după felul în care a gestionat răzmerița Wagner, invocând ca argumente eliminarea factorului destabilizator Prigojin din rândul forțelor de invazie din Ucraina și forțarea armatei și a elitei să-și reconfirme loialitatea față de el.
Dar majoritatea analiștilor consideră că Putin se va confrunta cu noi amenințări, mai ales că el mizează pe continuarea întăririi unui aparat de securitate mozaic compus din diverse centre de putere cu diverse interese.
În opinia lui Grigori Golosov, profesor de științe politice la Universitatea Europeană din Sankt Petersburg, răspunsul lui Putin nu face decât să amâne o „situație destabilizatoare”, cu toate că el pare ferit de amenințări în prezent.
Un sistem fragil
De-a lungul celor 23 de exercitare a puterii, Putin le-a predat prietenilor săi controlul asupra unora dintre cele mai importante active ale statului rus și a plasat foști bodyguarzi și alți oameni loiali lui în poziții cheie.
Confruntat cu răzmerița Wagner, companie militară privată finanțată de statul rus, Putin a călcat peste imaginea de tip dur pe care și-o îngrijise de-a lungul mandatelor la Kremlin anunțând un exil în Belarus atât pentru Prigojin, cât și pentru mercenarii Wagner, în pofida ocupării centrului pentru operațiuni în Ucraina și doborârii a șase elicoptere militare în timpul „Marșului Dreptății” către Moscova.
Apoi, Putin și-a laudat forțele de securitate, chemând la o ceremonie fastuoasă la Kremlin chiar și polițiști din Brigada Rutieră. Și se presupune că s-ar fi aventurat chiar și într-o baie de mulțime, în Daghestan, pentru a fi prezentat de propaganda sa drept „un om cu dragoste față de semenii săi” într-un moment de criză.
Deși se știe că Putin petrece timp pentru a unelti comploturi împotriva dușmanilor săi reali sau imaginari, totuși încă nu există confirmări despre arestarea vreunei persoane în legătură cu răzmerița Wagner. Suspiciunile planează deocamdată doar asupra reținerii generalului Serghei Surovikin, ex-comandantul forțelor de invazie din Ucraina, care nu a mai fost văzut în public de câteva săptămâni.
Arestarea generalilor „ar arunca armata în haos”, spune, sub rezerva anonimatului, o persoană care îl cunoaște pe Putin de zeci de ani.
Pe lângă majorarea salariilor pentru personalul din structurile de forță, Putin a promis mai multe arme pentru Garda Națională, condusă de fostul său bodyguard Viktor Zolotov. Fostul bodyguard s-a lăudat deja că va primi tancuri și sisteme de artilerie.
Dar recompensarea serviciilor militare și de securitate cu mai mulți bani și mai multă putere are propriile riscuri. Odată întărite, alte facțiuni ar putea urma exemplul Wagner, avertizează Grigori Golosov.
„Este foarte posibil ca, văzând felul în care s-a dezvoltat revolta lui Prigojin, alți jucători din serviciile de securitate să vadă asta ca, să spunem, un curs de acțiune mai plauzibil pentru ei înșiși decât cel dinainte de experiența Prigojin”, subliniază politologul din Sankt Petersburg.
Dilema lui Putin
Invazia rusă din Ucraina va acționa ca o forță suplimentară de destabilizare, mai atrag atenția analiștii. Se pare că Putin a închis ochii la criticile Wagner pentru a nu-și îndepărta cea mai capabilă forță de pe câmpul de luptă din Ucraina. După răzmeriță, Kremlinul s-ar putea să rămână fără o parte a forței Wagner și să fie nevoit să mențină echilibrul într-un sistem din ce în ce mai fragil.
Este un sistem care a apărut pe vreme de pace, cu accent pe loialitate în detrimentul eficienței, afirmă politologul Nikolai Petrov. Dar, pe vreme de război, Kremlinul are nevoie de ambele - și se luptă să găsească jucători care sunt atât eficienți, cât și loiali.
„Putin și întregul său sistem se confruntă acum cu o dilemă. Dacă loialitatea va prevala în fața eficienței, atunci nu vor exista riscuri asociate unei revolte. În schimb, nu va exista nicio speranță pentru o funcționare mai eficientă a sistemului”, conchide Nikolai Petrov.
Se încarcă comentariile...
