Nouă demonstraţie de forţă a Rusiei în Marea Neagră. Exerciţiile militare coincid cu prezenţa în regiune a două nave ale US Navy

0
Publicat:
Ultima actualizare:
nave rusesti

Flota rusă din Marea Neagră a efectuat marţi exerciţii de apărare a bazelor sale navale împotriva unui atac aerian inamic şi a exersat distrugerea unor ţinte inamice, exerciţii care coincid cu prezenţa a două nave de război americane în zonă, relatează Interfax, citând un comunicat al Ministerului Apărării rus.

Flota rusă din Marea Neagră a declarat marţi că navele sale au reperat şi distrus ţinte inamice, iar sistemele sale de apărare aeriană au fost plasate în stare de alertă la bazele sale din Novorossiisk şi Crimeea (anexată), a relatat agenţia de presă Interfax.

''Acestea au distrus ţinte aeriene ale unui inamic imaginar cu tiruri de rachete antiaeriene şi de artilerie'', se menţionează într-un comunicat.

Conform aceluiaşi comunicat, citat de RIA Novosti, sisteme mobile de rachete antinavale de tipul "Bal" şi "Bastion", instalate pe coasta Crimeii, au distrus o grupare de nave de suprafaţă a unui inamic convenţional, al cărui rol a fost executat de vase ale Flotei ruse din Marea Neagră.

Rusia a avertizat anterior ţările occidentale împotriva trimiterii de nave de război în Marea Neagră şi apropierii acestora de coasta Crimeii, peninsulă pe care a anexat-o de la Ucraina în 2014. Rusia consideră Crimeea parte a teritoriului său, cu toate că peninsula este recunoscută la nivel internaţional ca parte a Ucrainei.

US Navy a anunţat luni că nava USS Mount Whitney a ajuns la Istanbul şi se va alătura în curând altor nave în Marea Neagră.

''După vizita din acest port, Mount Whitney se va alătura USS Porter (DDG 78) pentru a consolida şi mai mult colaborarea între SUA şi forţele NATO pe mare'', menţionează US Navy într-un comunicat.

Rusia a declarat marţi că îşi deplasează trupele acolo unde doreşte pe propriul teritoriu, ca răspuns la acuzaţiile conform cărora ar concentra din nou forţe militare la frontiera cu Ucraina, aşa cum au relatat două publicaţii americane Politico şi The Washington Post.

''Mişcările echipamentelor noastre de război sau ale unităţilor noastre militare pe teritoriul rus reprezintă o chestiune ce ţine exclusiv de competenţa noastră'', a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică.

Ucraina a specificat luni că nu a observat niciun fel de acumulări de trupe şi echipamente ruseşti în apropierea graniţelor sale.

În acest context un oficial NATO a subliniat: Alianţa Nord-Atlantică ''este vigilentă şi supraveghează în mod constant mişcările forţelor ruse.Este important să fie asigurată transparenţa şi să fie evitată orice eroare de calcul''.

Rusia a acuzat în repetate rânduri NATO de activităţi provocatoare în apropierea graniţelor sale. Alianţa se declară hotărâtă să întărească securitatea statelor membre situate geografic în apropierea Rusiei după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova şi sprijinul acordat de aceasta rebelilor proruşi în estul Ucrainei.

Expert rus : Rusia poate ocupa ţările baltice şi unele oraşe de la Marea Neagră, dar ar putea pierde Kaliningradul

Rusia poate cu uşurinţă să pună mâna pe ţările baltice, dar nu face acest lucru doar de teama că va pierde Kaliningradul dacă aliaţii occidentali ai Letoniei, Lituaniei şi Estoniei intră în război, susţine un expert rus.

În cazul unui război cu arme convenţionale în Europa, Moscova va ocupa ţările baltice şi unele oraşe de la Marea Neagră, dar ar putea pierde enclava rusă Kaliningrad, a afirmat Vadim Truhacev, profesor în cadrul Universităţii de Stat de la Moscova, citat de publicaţia rusă Svobodnaia Pressa. 

Truhacev nu a precizat ce oraşe de la Marea Neagră ar putea fi vizate de o potenţială ofensivă rusă, însă numeroşi analişti internaţionali au avertizat că Moscova ar putea încerca să ocupe Odessa, cel mai mare port al Ucrainei, cât şi insula Şerpilor, care ar permite Rusiei să blocheze traficul naval spre porturile ucrainene şi să supravegheze mai bine bazele americane din România.

Rolul strategic al Kaliningradului

Deşi expertul rus a încercat să prezinte pierderea ca fiind relativ nesemnificativă, Kaliningradul, o enclavă rusă situată între Polonia şi Lituania, are un rol strategic deosebit de important pentru Rusia, permiţându-i să-şi extindă umbrela Anti Acces/Interdicţie zonală (Anti Acces/Area Denial – A2AD) asupra unor porţiuni întinse din Marea Baltică şi Polonia. Mai mult, Rusia a instalat aici şi arme ofensive, inclusiv rachete balistice ce pot fi echipate cu ogive nucleare (Iskander) sau rachete de croazieră cu rază medie de acţiune Novator 9M729 (SSC-8), care pot viza ţinte de pe întreg continentul european, inclusiv principalele baze americane din Europa, situate în Marea Britanie, Germania, Italia şi Spania.

„Dacă presupunem că va fi un război, polonezii vor invada cu siguranţă atât regiunea Kaliningrad, cât şi Belarusul. Există cu siguranţă acest risc. Dar, în timp ce pierde Kaliningradul, Rusia ar putea ocupa Riga şi Tallinn, precum şi câteva oraşe de la Marea Neagră sau în apropiere”, a afirmat Truhacev, sugerând că acest lucru ar compensa pierderea.

Afirmaţiile expertului rus vin ca reacţie la un material video intitulat „Ar putea UE să salveze ţările baltice de armata rusă”, publicat pe canalul de Youtube  croat Binkov’s Battlegrounds. Concluzia materialului video este că un eventual război ruso-european în zona baltică se va încheia cu un schimb de teritorii, iar această perspectivă descurajează orice tentativă a Rusiei de a invada ţărilor baltice.

La rândul său, Paul Goble de la Jamestown Foundation, afirmă că afirmaţiile lui Truhacev sugerează că apărarea Kaliningradului, fost teritoriu german, este o problemă esenţială în rândul analiştilor de politică externă şi securitate din capitala rusă. Mai mult, potrivit lui Goble , exerciţiile militare Zapad 2021 au evidenţiat acest risc la adresa enclavei expuse – aspect care ar putea să determine Moscova să renunţe, cel puţin temporar, la o politică mai agresivă în ţările baltice.

Gevorg Mirzaian, profesor asociat la Departamentului de Ştiinţe Politice al Universităţii de Stat din Mocova este de altă părere. El spune că se poate lua în considerare doar „scenariul Crimeea” al solicitării uneia dintre ţările baltice, sau a tuturor, de a se alipi Federaţiei Ruse“, spune acesta.

Statele baltice îşi pun  baza în NATO

Ce se va întâmpla în cazul în care scenariul invadării coastelor statelor nordice de către Moscova ar putea deveni realitate? Statele baltice nu au nave majore de război şi ele îşi pun speranţele de apărare în Statele Unite şi NATO, care ar putea interveni în caz de agresiune a Rusiei, în baza articolului 5 al Trataului Nord-Atlantic, care spune că „un atac armat împotriva uneia sau a mai multora dintre ele va fi considerat un atac împotriva tuturor“., potrivit National Interest.

Letonia şi Lituania au nave de localizare şi distrugere a navelor marine, precum şi vase de patrulare. Paza de coastă a Letoniei este în subordinea Marinei, însă recent a cumpărat nave de patrulare Skrunda, care dispun doar de arme uşoare.

Marina Lituaniei posedă doar patru nave de patrulare din clasa Flyvefisken, fiind cele mai „capabile“ vase de război ale ţărilor baltice.

Însă, în general, iese în evidenţă incapacitatea acestor trei state baltice de a dezvolta un program naval pentru a putea face faţă unei eventuale invazii dinn partea Rusiei. Pentru asta, cele trei ţări trebuie să-şi dezvolte puterea navală, susţine expertul american Thomas Durell Young, manager al Europe Center for Civil Military Relations. 

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite