Jocul lui Putin în fața presiunilor SUA. Liderul de la Kremlin nu mai mimează angajarea în negocierile de pace
0În timp ce președintele american Donald Trump își accelerează eforturile în vederea unei soluționări conflictului, analiștii nu pot să nu remarce poziția ambiguă a Rusiei privind angajarea în negocieri, relatează Kyiv Independent.
Planul de pace în varianta inițială, dezvăluit săptămâna trecută, înclina în favoarea Rusiei - chiar și așa nu este sigur că Moscova l-ar fi acceptat, întrucât acesta încă nu bifa toate cerințele Rusiei. În plus, observatorii notează că Moscova nu a semnalat niciodată în termeni clari disponibilitatea de a accepta punctele.
„Au fost foarte reticenți în ceea ce privește negocierile și ceea ce ar accepta ca formă de înțelegere”, a subliniat Emily Harding, vicepreședinta departamentului de apărare și securitate al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, pentru Kyiv Independent.
De fapt, Kremlinul nu dă semne că ar fi interesat defel de un acord de pace mediat de SUA, președintele rus Vladimir Putin și alți oficiali de rang înalt limitându-se să repete cerințele maximaliste și refuzând să accepte orice fel de compromis.
Această atitudine arată că în schimb Kremlinul încearcă să câștige timp și să submineze aliații Ucrainei, estimează analiștii. Există și un alt obiectiv: să arunce vina pe Kiev, acuzând partea ucraineană că respinge condițiile rusești ce echivalează, practic, cu capitularea.
Noi dovezi sugerează că versiunea inițială a cadrului de pace - planul în 28 de puncte - a provenit direct de Moscova, în ciuda asigurărilor Washingtonului că a fost elaborată independent.
Într-una dintre conversațiile dezvăluite de Bloomberg pe 25 noiembrie, doi consilieri ai Kremlinului discută despre cum trimisul special american Steve Witkoff să prezinte o propunere de pace rusească ca fiind o inițiativă americană.
„Și să-i lăsăm să facă versiunea lor (planul de pace)”, a declarat trimisul rus Kirill Dmitriev. „Dar nu cred că vor accepta versiunea noastră așa cum e, dar cel puțin va fi o versiune foarte similară.”
Cadrul de pace impunea Ucrainei să cedeze teritorii, să limiteze alianțele și să își reducă drastic armata – cerințe mai dure decât cele discutate anterior, ceea ce naște îngrijorări că Washingtonul ar putea face presiuni asupra Kievului pentru a accepta un acord croit după interesele Moscovei.
Pentru Ucraina, cadrul inițial echivala cu capitularea .
„Planul în 28 de puncte era periculos deoarece majoritatea prevederilor sale vizau slăbirea și izolarea Ucrainei, ceea ce risca să faciliteze sau chiar să încurajeze noi agresiuni”, a subliniat Pierre Haroche, expert în securitate europeană, pentru Kyiv Independent.
Analiștii spun că scopul Kremlinului a fost să testeze cât de departe putea fi împinsă Ucraina
„În ceea ce privește planul de pace în 28 de puncte, acesta poate fi cel mai bine înțeles drept o tatonare pentru a vedea la ce ar putea renunța Ucraina atunci când se pune presiune asupra Kievului”, e de părere Oleksa Drachewici, profesor asistent de istorie la Universitatea Western.
În toată această atmosferă marcată de incertitudine, mesajele publice ale Moscovei au fost unele contradictorii.
Pe 21 noiembrie, Putin a explicat că propunerea maximalistă inițială a fost discutată în timpul summitului din Alaska, susținând că Washingtonul a cerut Moscovei să „dea dovadă de flexibilitate” - și că Rusia a fost de acord.
El a descris planul în 28 de puncte publicat drept cadrul SUA ca fiind o versiune „modernizată” a acelor discuții și sugerând că ar putea servi drept bază pentru negocieri.
Însă, pe măsură ce revizuirile au început să prindă contur, tonul Kremlinului s-a schimbat.
Secretarul armatei americane, Dan Driscoll, a călătorit la Abu Dhabi pe 24 noiembrie pentru discuții cu Kirilo Budanov, șeful serviciilor secrete militare ale Ucrainei, precum și cu o delegație rusă. Washingtonul urma să prezinte Moscovei planul de pace revizuit.
După consultările de la Geneva din 23 noiembrie între negociatorii ucraineni și americani, propunerea ar fi fost redusă de la 28 de puncte la 19. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că planul este în prezent mai aliniat la nevoile Ucrainei.
De partea cealaltă, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a insinuat pe 25 noiembrie că Kremlinul va respinde cu planul de pace revizuit al SUA dacă acesta reflectă cerințele Rusiei într-o măsură mai mică decât versiunea inițială.
„Dacă spiritul și litera acordului de la Anchorage au fost diluate — în special în ceea ce privește acele acorduri cheie care au fost stabilite acolo — atunci, desigur, ne vom confrunta cu o situație fundamental diferită”, a declarat Lavrov, referindu-se la întâlnirea din 15 august dintre Trump și Putin din Alaska.
Între timp, Putin a reiterat cerințele maximaliste ale Rusiei pe 27 noiembrie, indicând astfel că nu este interesat de negocieri directe cu Ucraina.
El a argumentat că „semnarea documentelor cu conducerea ucraineană este inutilă”.
„Firește, în cele din urmă vrem să ajungem la un acord cu Ucraina. Dar în acest moment, este practic imposibil — imposibil din punct de vedere legal”, a spus el. „...Cred că conducerea ucraineană a făcut o greșeală fundamentală, strategică, atunci când s-a temut să organizeze alegeri prezidențiale, după care președintele și-a pierdut statutul legitim.”
Rusia a cerut organizarea de alegeri în Ucraina în speranța de a scăpa de Zelenski, de a destabiliza situația politică și de a instala marionete rusești la putere, spun experții. Conform legii marțiale adoptate de Ucraina după ce Rusia a lansat invazia sa la scară largă în 2022, alegerile prezidențiale, parlamentare și locale sunt interzise în timp de război.
Putin a cerut, de asemenea, ca Crimeea și Donbasul Ucrainei să fie recunoscute pe plan internațional ca fiind de jure rusești.
Liderul rus a declarat că ostilitățile vor înceta doar în măsura în care trupele ucrainene se vor retrage din Donbas. Ân caz contrar, Rusia va ocupa oricum acel teritoriu, a adăugat el.
Experții avertizează că revizuirile planului de pace inițial ar putea provoca o nouă etapă de obstrucționare din partea Moscovei.
„Este posibil ca Rusia să susțină că propunerile modificate reprezintă o tentativă din partea Ucrainei și a partenerilor europeni de a sabota progresul presupus realizat prin cooperarea cu Statele Unite”, a subliniat Natia Seskuria, cercetător asociat la Institutul Regal al Serviciilor Unite, pentru Kyiv Independent.
Ce dorește să obțină Moscova
Analiștii apreciază că obiectivul Moscovei nu este să pună capăt războiului, ci să remodeleze narațiunea, să submineze aliații Ucrainei și să câștige timp.
Seskuria a explicat că Kremlinul încearcă să prezinte Kievul drept partea ce blochează pacea, în timp ce avansează propuneri inacceptabile pentru Ucraina.
Procedând astfel, Moscova încearcă să tensioneze relațiile dintre SUA și Ucraina.
Trump a părut să preia această dinamică pe 23 noiembrie, criticând Ucraina pentru presupusa lipsă de recunoștință față de eforturile de pace ale SUA.
Drachewoci remarcă că Moscova l-a convins ocazional pe Trump să adopte condițiile sale, ceea ce a dus la presiuni asupra lui Zelenski pentru a negocia conform termenilor Kremlinului.
„Moscova știe că este ascultată de Trump”, a spus el, adăugând că Rusia folosește această pârghie pentru a determina SUA să pună mai multă presiune asupra Ucrainei.
Potrivit lui Drachewici, strategia Rusiei îi permite să urmărească simultan mai multe obiective: slăbirea sprijinului SUA pentru Ucraina, divizarea SUA și Europei și promovarea unei ordini de securitate modelate de Washington și Moscova.
Există un alt aspect al strategiei Moscovei. Orysia Lutsevych, directoarea adjunctă a Programului Rusia și Eurasia de la Chatham House, a avansat teoria că Kremlinul ar dori să amâne noile sancțiuni americane.
„Cred că Moscova trage de timp pentru a amâna sancțiunile ... și pentru a se adapta prin modalități de a evita consecințele dăunătoare pentru economia sa și stabilitatea sistemului”, a spus ea.
Momentul ales susține această teorie. Reînnoirea eforturilor de pace a venit la scurt timp după ce primele sancțiuni americane din timpul administrației Trump au vizat companiile petroliere rusești Rosneft și Lukoil în octombrie.
Experții se îndoiesc că Moscova va accepta versiunea revizuită a planului de la Geneva, care pare mai acceptabilă pentru Ucraina - și acesta ar putea fi problema.
„Este foarte puțin probabil să accepte (o astfel de decizie)”, a spus Luțevici. „Îi vedem că promovează o agendă maximalistă pentru că Putin crede că poate câștiga acest război.”
Rusia a oferit deja o prefigurare a răspunsului său.
Pe 24 noiembrie, Moscova a respins o propunere de pace elaborată de Europa, mai favorabilă Ucrainei, ca fiind „neconstructivă”.
Partenerii europeni ai Kievului și-au conceput planul special pentru a contracara planul inițial în 28 de puncte, care s-a confruntat cu critici aspre pentru favorizarea puternică a Rusiei.
Yasir Atalan, cercetător în domeniul datelor la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, a observat că, dacă discuțiile continuă, planul SUA s-ar putea abate în cele din urmă de rezultatul preferat de Rusia.
Această posibilitate, a spus el, explică tonul precaut al lui Putin.
Witkoff, care a consiliat Kremlinul cu privire la modul de discuție cu Trump, urmează să se întâlnească cu președintele rus săptămâna viitoare pentru a finaliza acordul de pace.
Pe de altă parte, planul negociat în Elveția de Ucraina și SUA pare puțin probabil să mulțumească Moscova.
„Negocierile de la Geneva par să fi eliminat mai multe puncte (care favorizau Rusia)”, a declarat Drachewych.
„Aceste schimbări, având în vedere că elimină elemente incluse în mod repetat din cererile Rusiei... bănuiesc că vor duce la respingerea de către Rusia a tot ceea ce a fost negociat.”
Ciclul pare destinat să se repete : Moscova lansează cerințe maximaliste, Occidentul ripostează, Rusia respinge orice compromis, și tot așa, în timp ce războiul continuă.
Se încarcă comentariile...
