Încep cele trei zile de vot pentru realegerea lui Vladimir Putin. Ordin de la Kremlin: „Tinerii să se îndrăgostească de Putin”

În Rusia a început spectacolul alegerilor prezidențiale care va confirma, fără surprize, realegerea lui Vladimir Putin la conducerea statului, ceea ce îi va consolida statutul de lider autocratic.

Autoritățile ruse au primit sarcina de a-i face pe tineri să îl voteze pe Putin FOTO Profimedia

Democrația de fațadă din Rusia continuă astfel cu un nou act, iar dictatorul de la Kremlin este deja pregătit să-și anunțe victoria, susținut de o presupusă majoritate a poporului rus, în realitate construită pe baza terorii, apatiei politice și susținerii din partea unui segment minoritar, dar vocal, de suporteri înfocați.

Administrația prezidențială pariază pe o participare istorică, „fără precedent” și voturi pentru Putin. Dar, dat fiind că Kremlinul a petrecut decenii înlăturând orice competiție electorală reală pentru Putin, mulți ruși sunt lipsiți de entuziasm să voteze în alegerile din acest an.

Pentru a asigura rezultatul dorit al alegerilor, Kremlinul a ordonat o campanie fără precedent pentru a determina cetățenii să voteze, care include tactici de presiune, precum și tehnologie de vot electronic la distanță, lipsa de observatori independenți, cenzura media și represiunea, potrivit The Moscow Times.

Aceste eforturi vizează alegătorii de vârstă mijlocie și în vârstă - baza de sprijin principală a președintelui Vladimir Putin - precum și pensionarii, angajații statului și municipalităților și lucrătorii din mari companii de stat și chiar private.

Alegerile din Rusia vor avea loc pe o perioadă de trei zile, iar regimul dorește o prezență masivă la vot pentru ca astfel Vladimir Putin să se poată prezenta Occidentului ca fiind un președinte ales prin voința poporului său.

Putin nu are contracandidați reali

Istoria post-sovietică a Rusiei a fost marcată de o tranziție de la o formă limitată de democrație electorală la un regim autoritar, iar acum la o dictatură personală, sub Vladimir Putin.

Alegerile din 2024 urmează același șablon al alegerilor de fațadă din Rusia, adversarii reali ai lui Putin fiind eliminați.

În alegeri intră candidați de formă, aprobați de Kremlin. Aceștia nu îl critică pe Vladimir Putin și îi susțin politicile, inclusiv războiul din Ucraina.

Unul dintre ei este Nikolai Haritonov, deputat în Duma de Stat. În vârstă de 75 de ani, este candidatul oficial al Partidului Comunist. Haritonov nu-l critică pe Putin și susține războiul din Ucraina, dar s-a opus, în trecut, unora dintre politicile interne ale partidului de guvernământ pro-Putin Rusia Unită.

Leonid Sluțki este și el membru al Dumei, camera inferioară a parlamentului Rusiei. În vârstă de 56 de ani, Sluțki este liderul Partidului Liberal Democrat din Rusia.

Formațiunea are, de fapt, o abordare ultra-naționalistă și anti-occidentală, nu foarte diferită de cea a lui Putin. Sluțki a preluat conducerea partidului după moartea lui Vladimir Jirinovski.

Vladislav Davankov este vicepreședinte al Dumei de Stat și deputat al partidului Noul Popor, pe care tatăl său, un om de afaceri, l-a ajutat să-l înființeze în 2020.

În vârstă de 40 de ani, Davankov este cel mai tânăr candidat la alegerile prezidențiale și beneficiarul a diverse distincții de stat. El a spus că nu își va critica oponenții politici. Principalele sale sloganuri de campanie sunt „Da schimbărilor!” și „E timpul pentru oameni noi!”

Doi candidați serioși, blocați să intre în alegeri

Există și încercări de opoziție reală la regimul lui Putin, sufocate rapid de autorități.

Astfel, candidaturile lui Boris Nadejdin și Ekaterina Dunțova au fost blocate de regim.

Dunțova, o jurnalistă fără experiență politică, cunoscută pentru opoziția timidă față de războiul din Ucraina, și-a creat o platformă „pro-pace”.

Chiar dacă nu a folosit cuvinte dure la adresa regimului, ai s-a transmis să renunțe pentru că „e tânără” și „are viața înainte”.

În ianuarie, a fost arestată și testată pentru consum de droguri după ce a plecat de la o întâlnire pentru organizarea unei comisii de formare a unui partid politic.

Nadejdin a atras însă un sprijin mult mai consistent, de la zeci de oameni din Rusia și din străinătate, existând inclusiv imagini video cu cozile mari de oameni adunați să-i ofere semnături pentru candidatură.

Deși Nadejin a obținut 150.000 de semnături, dar și declarații de susținere din partea lui Dunțova, Katz, Hodorkovski și unor aliați ai lui Navalnîi, candidatura lui a fost, în cele din urmă blocată, fiind citate „neregularități” în strângerea semnăturilor.

Și presa independentă este puternic restricționată în Rusia, iar accesul jurnaliștilor la alegeri este supus unor reglementări stricte, menite să asigure că informațiile despre vot sunt controlate de regim.

Ordin de la Kremlin: „Tinerii să se îndrăgostească de Putin”

Oficialii ruși au primit ordinul de a crește semnificativ participarea tinerilor la vot, în timp ce Kremlinul încearcă să-i ofere președintelui Vladimir Putin o reîncoronare triumfală, scrie The Moscow Times.

Studenții, doctoranzii și tinerii lucrători s-au confruntat cu presiuni și constrângeri din partea autorităților, școlilor și angajatorilor în perioada premergătoare votului din 15-17 martie.

„Administrația prezidențială cere liderilor regionali să-și intensifice eforturile pentru a atrage mai mulți oameni loiali la vot. Se atrage atenția în mod special asupra studenților și tinerilor profesioniști. Noi ne conformăm,” a declarat un oficial al Primăriei Moscovei pentru The Moscow Times.

Surse din conducerea a trei regiuni rusești din partea europeană a țării și din Extremul Orient au confirmat această informație.

Kremlinul dorește să obțină „cifre impresionante” pe care să le poată folosi ca „un semnal clar” către Occident cu privire la „indestructibilitatea liderului nostru” și susținerea totală din țară, au declarat un oficial al administrației prezidențiale, un oficial guvernamental și un oficial al Primăriei Moscovei implicați în pregătirile pentru organizarea votului pentru The Moscow Times. Toți au fost de acord să vorbească numai sub protecția anonimatului deoarece nu erau autorizați să vorbească cu presa.

Scopul final este „de a face ca Occidentul să înțeleagă că tinerii noștri sunt pentru Putin, nu pentru opoziția care fuge și cu siguranță nu pentru [Alexei] Navalnîi”, a declarat oficialul guvernamental rus. „Ei bine, și pentru a-l face pe șeful însuși [Putin] să se simtă mulțumit.”

Oficialul a adăugat că Putin „se întâlnește frecvent cu tinerii” și „ar vrea să creadă că toți sunt în favoarea lui - dar nimeni nu ar îndrăzni să-i spună în față că nu este așa”.

Serviciul poștal rus și firma nucleară de stat Rosatom au primit instrucțiuni de a "asigura votul" angajaților lor tineri.

Raportările media din ultimele săptămâni au detaliat presiunea asupra studenților pentru a vota - și despre școli și universități care organizează votul în ele însele - în zeci de regiuni rusești.

Administrațiile colegiilor și universităților amenință studenții care refuză să voteze că vor avea probleme.

Studenții de la un colegiu de construcții din regiunea Perm au fost obligați să voteze în colegiu în prima sau a doua zi a votului de trei zile. Administrația colegiului a promis să asigure participarea cu ajutorul camerelor de supraveghere video.

Tinerii, ademeniți cu telefoane iPhone16 pentru a merge la vot

O cerință similară a fost emisă pentru studenții de la Universitatea Pedagogică de Stat din Tula, unde studenții au fost obligați să trimită o fotografie a buletinului de vot pentru a dovedi că au votat. Rectorul universității a susținut și public candidatura lui Putin.

La universitatea pedagogică din Voronej, în sudul Rusiei, studenții au pretins că sunt obligați să informeze autoritățile cu privire la cine intenționează să voteze.

În plus față de aceste tactici de presiune directă, autoritățile încearcă să atragă tinerii alegători cu o varietate de stimulente.

În republica Altai, autoritățile organizează un concurs de fotografie la secțiile de votare unde câștigătorii pot primi cadouri precum un iPhone 16 și un aspirator Dyson.

Și viceprim-ministrul republicii Tatarstan le-a promis tinerilor că nu numai că pot vota, dar pot și „să-și găsească destinul” la secția de votare.

Constituția și legea electorală a Rusiei garantează dreptul la exprimarea liberă și confidențială a voinței politice prin vot. Cu toate acestea, aceste exemple arată că autoritățile de la diferite niveluri încearcă să exercite presiuni în ciuda legii.

Implicarea tinerilor în politică a fost tradițional redusă, în afară de o mică minoritate, la fel ca și încrederea lor în instituțiile de stat.

„Miliarde de ruble au fost cheltuite din bugetul de stat de-a lungul deceniilor pentru a face ca tinerii să se îndrăgostească de Putin. Dar nu a ieșit nimic niciodată din asta. Tinerii în ansamblu nu au fost niciodată interesați de politică,” a declarat un fost oficial al Kremlinului pentru The Moscow Times.

Un personaj care a reușit să se conecteze cu tinerii ruși și să-i implice în politică a fost politicianul de opoziție Alexei Navalnîi, care a murit luna trecută într-o colonie penală arctică.

Chiar și în închisoare, el a avut cea mai mare credibilitate printre persoanele opuse Kremlinului și invaziei Ucrainei.