Flota fantomă a Kremlinului. Rusia controlează unul din șase petroliere la nivel global
0Într-un peisaj maritim tot mai opac, în care comerțul cu energie se intersectează cu războiul și sancțiunile, Rusia reușește să-și extindă discret rețeaua de transport maritim clandestin. Potrivit unei investigații recente publicate de The New York Times, unul din șase petroliere care navighează astăzi pe oceanele lumii face parte din așa-numita „flotă fantomă” operată de Federația Rusă.
Analiza se bazează pe date furnizate de S&P Global Market Intelligence, care estimează că la începutul anului 2025, flota ocultă a Moscovei ajunsese la aproximativ 940 de nave — o creștere de 45% față de aceeași perioadă a anului trecut. Acest contingent paralel reprezintă circa 17% din totalul flotei petroliere mondiale și operează în afara reglementărilor maritime internaționale, evitând sancțiunile și oferind Kremlinului o sursă esențială de venituri pentru continuarea războiului împotriva Ucrainei.
Nave vechi, riscuri noi
Majoritatea acestor petroliere sunt nave învechite, cu o vechime medie de peste 20 de ani — mult peste standardele obișnuite ale industriei, unde media globală este în jur de 13 ani. Folosirea unor astfel de vase presupune nu doar riscuri de ordin tehnic, dar și pericole ecologice și geopolitice.
Pentru a contracara acest fenomen, Uniunea Europeană a impus sancțiuni directe asupra a peste 500 de astfel de nave, interzicând accesul lor în porturile europene și suspendând orice formă de asigurare sau servicii auxiliare. Însă, în pofida acestor măsuri, Moscova continuă să achiziționeze noi nave prin intermediari sau structuri opace, înlocuind rapid vasele eliminate de pe piața oficială.
David O’Sullivan, reprezentant special al UE pentru aplicarea regimului de sancțiuni, a comparat eforturile de blocare a acestei rețele cu jocul „whack-a-mole”: „De fiecare dată când închidem un canal, altul apare în altă parte.”
Finanțare pentru război, amenințare pentru Vest
Flota clandestină a Kremlinului nu este doar un mecanism de evitare a sancțiunilor, ci și un pilon esențial al economiei de război a Rusiei. Prin aceste rute ocolitoare, petrolul rusesc ajunge în continuare pe piețele asiatice și africane, generând venituri substanțiale pentru bugetul de stat și alimentând efortul militar din Ucraina.
În plus, lipsa de transparență a acestor operațiuni ridică semne de întrebare cu privire la siguranța rutelor maritime globale, respectarea normelor de mediu și vulnerabilitatea infrastructurii critice occidentale. Un accident implicând o astfel de navă, fără asigurare și fără responsabil clar, ar putea avea consecințe dezastruoase pentru ecosistemele maritime și pentru securitatea energetică regională.
O rețea opacă cu ramificații globale
Această rețea paralelă funcționează printr-o combinație de tactici deja familiare în zonele gri ale economiei internaționale: schimburi de pavilion, companii-fantomă, escale în porturi din state care nu aplică sancțiunile occidentale și manipularea semnalelor de poziționare AIS. În lipsa unei coordonări globale reale, aceste nave continuă să transporte țiței rusesc cu destinații care, oficial, nu mai ar trebui să accepte astfel de livrări.
Într-un articol conex, jurnalistul ucrainean Volodimir Kravcenko subliniază că, prin acest mecanism, Rusia a deschis un nou front: unul economic, nedeclarat, dar profund destabilizator. Occidentul răspunde cu sancțiuni, dar rămâne în urma unei rețele care se adaptează rapid, cu sprijinul statelor „nealiniate” sau al actorilor economici dispuși să ignore regulile.
Ceea ce devine evident este că flota fantomă a Kremlinului nu este doar un instrument economic, ci și un simbol al unei ordini internaționale fragmentate, în care regulile sunt tot mai greu de impus iar interesele strategice încep să dicteze politica comercială. În acest nou peisaj, presiunea asupra Uniunii Europene și a partenerilor săi de a găsi instrumente mai eficiente de control devine o urgență, nu doar o opțiune.
Se încarcă comentariile...
