Este NATO deja într-un război cu Rusia? Percepțiile diferite pot favoriza o escaladare a tensiunilor

„Suntem deja în conflict cu Rusia”, declara cancelarul german Friedrich Merz pe 29 august, denunțând pe această atacurile Kremlinului asupra infrastructurii acestei țări și tentativele de a submina stabilitatea socială și influența opinia publică, ca parte a războiului hibrid al Rusiei împotriva Occidentului. Însă incursiunile recente ale Rusiei în spațiul aerian al NATO au dus acest război la un nou nivel, marcând o escaladare clară din partea Moscovei, avertizează experții consultați de Kyiv Independent.

Avioane multirol MiG-29 ale Rusiei FOTO SHUTTERSTOCK

În urma încălcării spațiului lor aerian de către drone, respectiv avioane de vânătoare, Polonia și Estonia au declanșat articolul 4 din Tratatul NATO, calibrându-și răspunsul în funcție de amenințare, sub pragul unui război deschis. Însă nu este valabil și pentru Rusia, atrag atenția experții.

„Există mai multe dovezi ce sugerează că (președintele rus Vladimir) Putin consideră deja aceasta o situație de război”, apreciază Ed Arnold, cercetător senior la Institutul Regal al Serviciilor Unite (RUSI), pentru Kyiv Independent.

De altfel, declarațiile Rusiei în acest sens  sunt revelatoare.

„NATO este în război cu Rusia; acest lucru este evident și nu sunt necesare dovezi. NATO oferă sprijin direct și indirect regimului de la Kiev”, sublinia pe 15 septembrie purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

În percepția lui Vladimir Putin, războiul din Ucraina este unul „existențial atât pentru regimul său, cât și pentru supraviețuirea Rusiei ca stat”, remarcă analistul citat.

În acest sens, dacă Rusia spune direct „suntem în război”, Europa are o abordare moderată în sensul în care consideră că mai oportună este gestionarea amenințării, în contextul în care pune accent pe „descurajare, nu pe apărare”.

Acesta arată o divergență de percepție importantă și pune în lumină un potențial decalaj între răspunsul echilibrat al NATO și o posibilă tendință de escaladare suplimentară din partea Rusiei.

Până acum, răspunsul NATO la încălcările repetate ale spațiului aerian ale statelor membre a fost să lanseze o nouă patrulă aeriană, Santinela Estică și un discurs ceva mai ferm.

Marți, într-un comunicat oficial, Alianța a transmis că acțiunile Rusiei au fost de „escaladare, riscând să genereze erori de calcul, și pun în pericol vieți”, adăugând: „Trebuie să înceteze”.

NATO își reafirmă angajamentul față de articolul 5 de apărare colectivă și avertizează că răspunsul său la alte încălcări va fi unul „robust”.

„Vom continua să răspundem în maniera, momentul și domeniul pe care le considerăm de cuviință”, se arată în comunicat.

Problema descurajării Rusiei

Experții avertizează însă că este puțin probabil ca Rusia să se simtă descurajată.

„O mare parte din răspunsul (NATO) este influențat de faptul că țările europene doresc să evite escaladarea cu Rusia. Or tot ce am aflat despre guvernul Putin este că acesta operează diferit și îl consideră o slăbiciune, ceea ce este de fapt o invitație la mai multe acțiuni rusești, chiar mai îndrăznețe”, apreciază Alex Kokcharov, analist geoeconomic pentru Rusia, Europa de Est și Asia Centrală, pentru Kyiv Independent.

Țările NATO, în special cele care se învecinează cu Rusia trag la rândul lor un semnal de alarmă.

„Trebuie să recunoaștem că Rusia, în ansamblu, este pregătită pentru o escaladare”, a declarat Ministerul Apărării din Letonia pentru Kyiv Independent, într-un comunicat. „Deși Letonia și NATO nu se confruntă în prezent cu nicio amenințare militară directă, nu putem exclude riscul unor provocări, sabotaje sau escaladării incidentelor. Trebuie să luăm în considerare acest lucru și să fim pregătiți astăzi.”

Ministerul Apărării din Lituania a oferit o estimare similară. Potrivit unui comunicat pentru Kyiv Independent, acțiuni precum încălcarea spațiului aerian NATO în urma cărora dronele ar putea „produce victime umane”, reprezintă un semn clar că Kremlinul „își asumă riscul unei escaladări mai mari a conflictului cu alianța”.

Estonia a mers însă mai departe.

„Mesajul trebuie să fie neechivoc”, a declarat ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, pentru publicația Kyiv Independent. Încălcările viitoare vor fi întâmpinate cu un răspuns, inclusiv, dacă este necesar, interceptarea și doborârea aeronavelor ar pătrunde în spațiul aerian.

În viziunea experților, Rusia ar trebui să înțeleagă că există o limită, pentru a fi realmente descurajată.

„NATO trebuie să transmită Rusiei că nu ne va intimida”, a declarat pentru Kyiv Independent în acest sens Gordon B. Davis, cercetător senior la Centrul de Analiză a Politicilor Europene (CEPA) și fost secretar general adjunct al NATO.

„Dacă intrați cu sisteme înarmate, vă vom doborî... Cred că va fi respectat și acesta este răspunsul care ar fi necesar, în opinia mea.”

NATO are însă și o altă opțiune decât riposta directă.

Potrivit lui Matthew Savill, directorul departamentului de științe militare de la Institutul Regal al Serviciilor Unite (RUSI), Rusia efectuează constant o analiză cost-beneficiu în încercarea de a-și atinge obiectivele strategice împotriva NATO, astfel că trebuie determinată să iasă pe minus.

„Cheltuielile europene pentru apărare, capacitățile de apărare și sprijinul acordat Ucrainei ar putea fi sporite într-o asemenea măsură încât Rusia să conchidă: trebuie să ne oprim aici”, a declarat el.