De ce nu se răzvrătesc rușii. „Cetățenii unui stat tipic dictatorial rămân la un stadiu aproape animalic”

Cel mai probabil, cetățenii ruși nu sunt chiar atât de supărați în legătură cu războiul din Ucraina încât să se răzvrătească, ei preferă să se ascundă, să fugă, să se predea ucrainenilor pe front decât să-și înfrunte președintele, susține jurnalistul Vitalie Cojocari. 

Rușii preferă să fugă în țările vecine decât să-și înfrunte președintele. FOTO: Profi Media

Jurnalistul Vitalie Cojocari, originar din Republica Moldova, a încercat să răspundă la câteva întrebări care au apărut de la începutul războiului în Ucraina și au fost reluate mai ales după ce Putin a decretat mobilizarea parțială:  De ce nu protestează rușii? De ce aleg să fugă pentru a-și salva pielea în loc să oprească războiul împotriva Ucrainei de la ei de acasă?

„Nu am un răspuns simplu la această întrebare. Este greu să spui ceva fiind atât de aproape temporal de evenimente. Aproape că ești orbit de detalii.  Aș avea nevoie și de o groază de cunoștințe ca să pot emite o părere. Trebuie să fii sociolog, politolog, jurnalist, antropolog, psiholog, ba chiar și psihiatru. Dar cel mai important, trebuie să înțelegi natura rușilor. Cunoașterea limbii ruse nu mai este suficientă. Spun asta pentru că până și rușii se întreabă de ce nu se răzvrătesc rușii? Nici măcar ei nu se înțeleg”, a scris jurnalistul pe Facebook.

De ce nu se răzvrătesc rușii

„Ce pot să fac este să vă spun ce zic alții mai aproape de informații ca mine. Poate că răspunsurile lor vă ajută să vă faceți o idee. Repet, aceste gânduri nu-mi aparțin. Sunt citite în presa rusească. Pe rețelele de socializare rusești. Sunt puncte de vedere ale opoziției rusești. Sunt o groază de comentarii ale unor oameni destul de bine informați. Eu le-am trecut prin filtrul jurnalistic”, explică Cojocaru.

Jurnalistul prezintă poziția oficială a Kremlinului - Rusia spune că desfășoară ”o operațiune specială” de eliberare ori de apărare a rușilor din Ucraina, chiar de denazificare. Rusia mai spune că ucrainenii sunt și ei ruși. Doar că poporul ucrainean a fost păcălit de Occident și a întors armele împotriva Moscovei – și opiniile care nu coincid cu politica de stat.

Cojocari îl citează pe Leonid Volkov, șeful echipei lui Navalnîi, care vine cu următoarea explicație: „Putin și poporul rus au semnat un fel de contract la un moment dat. Rușii se obligau să nu le pese de politică. Putin se obliga să le ofere ordine de fier în țară și respect, a se citi frică, afară. Acest contract ar fi fost încălcat de Putin, crede Volkov, iar oamenii s-ar fi trezit că dacă nu se interesează de politică, politica se interesează de ei.”

Pentru că nu le-a păsat ce se întâmplă cu libertățile, cu drepturile cetățenești, cu opoziția anihilată și otrăvită, acum trebuie să plătească luxul ignoranței – este de părere Volkov. „Ani la rând oamenii nu au urmărit niciun fel de politică. Niciun fel de știri. Și-au văzut de locul de muncă, de viața lor, iar la toate aveau un răspuns clar: ”Putin știe ce face.” Brusc, Putin a decis să rescrie contractul”, crede Volkov. Cojocari se întreabă cât de fericiți vor fi rușii cu noul contract și dacă îl vor semna cu ochii legați.

Ce susțin rușii în sondaje

Jurnalistul rus Alexei Venediktov (fost redactor-șef, gazdă și coproprietar al postului de radio Echo of Moscow, precum și editor al revistei de istorie Diletant - n. red.) indică niște cifre interesante. „Mă feresc să le interpretez. Par să arate o atitudine bipolară a societății ruse față de subiectul războiul din Ucraina. Sau poate atitudinea este schizofrenică? V-am zis, nu sunt psiholog ori psihiatru. Nu am habar. Eu vă arăt cifrele și o să înțelegeți dilema”, comentează Cojocari.

Așadar, potrivit jurnalistului Venediktov, Levada Center, un institut independent de sondare a opiniei publice din Rusia, arată că în martie, 80 la sută dintre ruși ar fi susținut într-o mare sau mică măsură „acțiunile armatei în Ucraina”. În septembrie, numărul susținătorilor „s-a prăbușit” la 72%. Asta în condițiile în care mobilizarea a fost anunțată pe 21 Septembrie.

„Aș fi curios să vedem cum va fi în octombrie, după exodul masiv al bărbaților ruși. Desigur, nu știm nimic despre calitatea studiului. Nu știm dacă rușii, având frica în sânge, și-au spus onest părerea”, spune Cojocari.

Ce susțin rușii pe rețelele de socializare

Cojocari susține că o analiză pe rețelele de socializare arată ceva diferit. Social Media Listening a căutat postările și comentariile rușilor despre război. Cetățenii au reacționat negativ față de război în proporție mare. Între 10 și 50 la sută. Postările pozitive despre război pe rețelele sociale nu depășesc 1-5% în funcție de platformă.

„Altfel zis, când nu trebuie să răspundă operatorilor de sondaje, rușii par să spună altceva. Văzând că până și rușii încearcă să se înțeleagă pe ei cu ajutorul rețelelor sociale, le-am frunzărit un pic. Sunt câteva tipare mari pe care le-am observat. Mărturisesc că m-a ajutat să fac această separare Kiril Martânov, redactorul șef al Novaya Gazeta Europa”, detaliază jurnalistul.

El a identificat cinci categorii de ruși, în funcție de părerile lor cu privire la război:

În primul rând, sunt rușii care spun că susțin războiul și că vor merge la război. Ori, după caz, sunt de acord să meargă soții, tații, fiii: „chiar dacă vor muri acolo, eu nu am crescut un papă-lapte.”

A doua categorie sunt cei care au susținut războiul, îl susțin pe Putin, nu au văzut nimic altceva în viața lor decât conducerea lui Putin. „Singura diferență este că ei nu vor să meargă la război. Nici măcar nu le pasă de război. Rușii de tip struț își bagă capul în pământul rusesc și vor ca războiul pe care îl susțin să nu-i deranjeze. Problema este că Putin vrea să-i trimită totuși pe front. Acest lucru nu le convine, dar nu protestează. Se feresc să primească decizia oficială de mobilizare”, comentează Cojocari.

A treia categorie este formată din cei care se opun lui Putin, se opun războiului. „Însă opoziția lor este relativ moale. Mai departe de un like, un comentariu pe Facebook nu se deranjează. Au văzut reținerile brutale ale poliției la proteste, violurile din comisariate și nu vor să-și riște pielea. Ar pleca în secunda doi din Rusia dacă ar avea pașaport, viză, bani pentru un bilet dus, cineva care să-i ajute să se descurce în noua țară. Unii au și plecat deja. Câteva sute de mii, arată cifrele neoficiale”, explică jurnalistul.

O categorie aparte de ruși – locuitorii Daghestanului

A patra categorie ar fi cei care chiar fac ceva. Chiar ies la proteste. „Sunt atât de puțini, că îi numeri pe degetele locuitorilor din Daghestan. Mulți dintre ei au învățat lecția lui Navalnii sau a altor politicieni, au plecat din țară. Spun că din închisoare nu vor fi utili democratizării țării”, arată Cojocari.

Jurnalistul precizează că nu știe cât de mare este ponderea categoriilor enumerate.

Cojocari a mai identificat un tip de cetățeni ruși, locuitorii Daghestanului: „Aceștia au demonstrat că sunt un soi aparte. Populație musulmană, apropiată de zona Ceceniei, au protestat masiv. În special femeile din Daghestan au organizat cel mai aprig și mai dur protest din Rusia împotriva mobilizării sau războiului. Rezultatul, mai multe femei au fost reținute, însă mobilizarea în Daghestan aproape că s-a oprit. Vedeți imaginile!”

„Cel mai probabil, cetățenii nu sunt chiar atât de supărați”

„După ce ați citit toate astea, v-ați lămurit de ce nu este posibil un protest masiv în Rusia, dacă oamenii sunt atât de supărați? Răspunsul poate fi chiar în întrebare, spun mulți ruși. Cel mai probabil cetățenii nu sunt chiar atât de supărați”, este de părere Cojocari.

Astfel, conform lui Cojocari rușii preferă „să se ascundă, să fugă, să se predea ucrainenilor pe front decât să-și înfrunte președintele.” Ei o spun deschis când ajung în Georgia, Armenia, Kazahstan ori alte țări care au încă granițele deschise.

După ce au văzut reacțiile oamenilor, autoritățile ruse, chiar și Vladimir Putin, au anunțat că mobilizarea se face cu încălcări și au promis tot felul de soluții și că se va aplica legea. „Nu știu cât de mult vor fi mulțumiți rușii de un asemenea răspuns. Mai ales că războiul și mobilizarea nici că se opresc”, arată jurnalistul.

El crede că atunci când ne referim la un stat autocratic trebuie să ne întoarcem la „biblia dictaturii”, romanul „1984”, extrem de actual azi: „Pentru că până și Orwell se întreba același lucru. De ce nu se răzvrătesc oamenii dintr-o dictatură? A scris în romanul său că prolii/cetățenii unui stat tipic dictatorial sunt singura forță care poate răsturna regimul, doar că nu sunt în stare să se răzvrătească rămânând la un stadiu aproape animalic.”

„Până nu vor deveni conștienți, nu se vor răzvrăti niciodată și până când nu se vor răzvrăti nu vor deveni conștienți”, spunea George Orwell în 1948, fără să știe că în 2022 îi vom da dreptate. Părerile vă aparțin” – încheie Cojocari.   

Cine este Vitalie Cojocari

Vitalie Cojocari este jurnalist de televiziune. Este originar din nordul Republicii Moldova și a absolvit Facultatea de Jurnalism din Chișinău. Și-a început cariera de reporter TV în Republica Moldova, iar apoi a venit în București, la Pro TV. El activează acum la Euronews România. Fiind vorbitor de limbă rusă, Vitalie Cojocari face pe pagina sa de Facebook analize privind războiul din Ucraina și modul în care este acesta e reflectat în mass-media rusească.