Boții Kremlinului au lansat un atac coordonat împotriva lui Donald Trump, după ce l-a numit pe Putin „nebun”

Într-un gest rar pentru propaganda rusă, rețeaua de conturi asociate regimului de la Kremlin a declanșat o ofensivă informațională vizibilă împotriva președintelui american Donald Trump, după ce acesta a calificat comportamentul liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, drept „nebunie” în contextul intensificării atacurilor asupra Ucrainei.

Potrivit publicației independente ruse Agenstvo, platforma VKontakte – una dintre cele mai mari rețele sociale din Federația Rusă – a fost inundată, în cursul zilei de luni, cu peste 8.000 de mesaje critice și adesea insultătoare la adresa lui Trump. Majoritatea acestor conturi sunt asociate, direct sau indirect, cu ecosistemul digital controlat de Kremlin, ceea ce sugerează o campanie coordonată.

Inițial, retorica a fost disimulată sub forma ironiei – „se comportă ca un copil”, „s-a trezit nervos că nu i s-a făcut pe plac”, „vrea să stea pe două scaune” – însă, treptat, discursul s-a radicalizat: Trump a fost numit „clovn”, „showman” și chiar „moștenitor al demenței prezidențiale americane”. Tonul nu lasă loc de echivoc: pentru prima dată, Kremlinul nu-l mai protejează pe liderul american în spațiul virtual propriu.

Ce este mai surprinzător însă este că presa oficială rusă – televiziunile de stat, agențiile naționale de știri și presa afiliată politic – a ignorat complet remarcile acide ale lui Trump la adresa lui Putin. În schimb, s-a preferat preluarea exclusivă a criticilor formulate de Trump împotriva președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, sugerând o manipulare selectivă a mesajelor în favoarea narativului intern.

Un test strategic pentru Trump: între retorică și acțiune

Afirmațiile tăioase ale lui Donald Trump la adresa lui Vladimir Putin – formulate într-o postare pe Truth Social în care l-a acuzat pe liderul rus că „a înnebunit” și ucide civili fără motiv – vin la doar o săptămână după o conversație telefonică între cei doi, ce nu a produs niciun progres privind o eventuală încetare a focului.

Potrivit analiștilor, reacția dură a propagandei ruse indică o ruptură de discurs și ar putea reprezenta o încercare de a pune la încercare disponibilitatea lui Trump de a merge dincolo de simple declarații.

Kremlinul a minimalizat ieșirea lui Trump, sugerând că președintele american ar fi sub influența unei „supraîncărcări emoționale”. Potrivit analistului CNN Stephen Collinson, Trump pare prins într-o dilemă: fie adoptă măsuri concrete împotriva Moscovei – cum ar fi noi sancțiuni sau sprijin militar pentru Ucraina – fie riscă să își compromită propria retorică și imaginea de lider capabil să gestioneze pacea în doar 24 de ore, așa cum a promis frecvent în campanie.

Presiunea aliaților și opțiunile limitate ale fostului președinte

În Congresul american, presiunile cresc. Un proiect de lege bipartizan propus de senatorii Lindsey Graham și Richard Blumenthal prevede sancțiuni dure împotriva entităților care continuă să colaboreze economic cu Rusia – o măsură care ar putea viza inclusiv țări precum China sau India. Trump, dacă decide să susțină această inițiativă, ar transmite un semnal clar de repoziționare. Dar un asemenea pas ar fi în contradicție cu linia sa de campanie și cu electoratul republican izolaționist care îl susține.

Pe de altă parte, sprijinul suplimentar pentru Ucraina – sub forma de rachete Patriot sau alte sisteme antiaeriene – este considerat un alt instrument la îndemâna sa, însă care ar atrage inevitabil acuzații de incoerență politică.

Fostul ambasador american în Ucraina, William Taylor, a avertizat că „declarațiile singure nu sunt suficiente”. În opinia sa, Trump trebuie să demonstreze că are voința politică de a transforma retorica în acțiune, altfel criticile sale riscă să pară un simplu exercițiu de imagine.

Europa e cu ochii pe Trump

La nivel internațional, reacțiile sunt prudente dar atente. Președintele francez Emmanuel Macron a sugerat, după o discuție recentă cu Trump, că liderul american începe să realizeze că Putin nu își respectă promisiunile și că a mințit deliberat în discuțiile cu diplomații occidentali. Cancelarul german Friedrich Merz a mers și mai departe, afirmând că Ucraina ar putea folosi armament european pentru atacuri adânci în teritoriul rusesc – o declarație cu valențe strategice majore.

Pentru aliații europeni, rămâne însă neclar dacă schimbarea de ton a lui Trump va fi urmată de acțiuni consistente sau dacă liderul de la Casa Albă va alege să se retragă din nou în ambiguitate.

După luni întregi în care a subminat sprijinul occidental pentru Ucraina, Trump se află, probabil, în fața unui moment de cotitură. Rămâne de văzut dacă amenințările și dezamăgirea pe care le-a exprimat față de Putin vor fi suficiente pentru a marca o schimbare reală de curs – sau dacă vor rămâne doar un nou episod dintr-un lung șir de promisiuni fără acoperire.