Un milion de lei, spălat la baia publică din Basarabeasca

0
0
Aşa arăta acum câteva luni clădirea în care trebuia să funcţioneze, din noiembrie 2011, baia publică din Basarabeasca. Sursa: bas-tv.md
Aşa arăta acum câteva luni clădirea în care trebuia să funcţioneze, din noiembrie 2011, baia publică din Basarabeasca. Sursa: bas-tv.md

Autorităţile din Basarabeasca au băgat peste un milion de lei într-o clădire din 1939 pentru a o transforma în baie publică. Deşi localnicii urmaă să se scalde aici încă din noiembrie 2011, imobilul nu este gata nici până astăzi.

Cel mai probabil, banii publici s-au dus pe apa sâmbetei. Curtea de Conturi a constatat că aleşii locali nu i-au gestionat corect, investind în reconstrucţie fără să întrebe oamenii dacă e nevoie de un astfel de edificiu în localitate. 

În mai 2011, consilierii din Basarabeasca au decis că oraşul are nevoie de o baie publică. Au găsit şi locul: o clădire veche de peste 70 de ani, în care a funcţionat cândva o secţie de dezinfectare a produselor alimentare. În scurt timp, au anunţat licitaţia. Câştigătoare a fost desemnată Casa Construct, care a propus unul dintre cele mai mari preţuri – 1,3 milioane lei fără TVA.

La două săptămâni după tender, pe 31 mai, Consiliul Raional Basarabeasca a încheiat un contract de antrepriză cu această firmă, valoarea lucrărilor fiind de 1,6 milioane de lei. Pentru comparaţie, banii ar fi fost suficienţi pentru a încălzi timp de patru ani şcoala din satul Sadaclia, raionul Basarabeasca, frecventată de circa 500 de elevi.

Casa Construct s-a angajat să reconstruiască imobilul în decurs de patru luni. Asftel, din noiembrie 2011 locuitorii din Basarabeasca urmau să se bucure de serviciile instituţiei publice. N-a fost să fie. În prezent, baia comună este gata doar în proporţie de 60%, fiind efectuate lucrări de 1,1 milioane de lei. Suma a fost transferată din bugetul local pe parcursul anului 2011. Cealaltă parte – jumătate de milion de lei – nu a mai ajuns în contul companiei, aşa că de un an şantierul a fost lăsat baltă.

Dau vina pe fosta conducere

Administraţia raională nu a achitat ultima tranşă, iar antreprenorul a abandonat lucrările. Directorul firmei susţine însă că e gata să ducă la bun sfârşit lucrările dacă va primi şi ceilalţi bani. „În câteva luni, am putea să terminăm totul. Din vechea clădire au rămas doar pereţii. Este vorba de o suprafaţă de peste 200 de metri pătraţi. Admit că, dacă am fi ridicat un edificiu nou, ne-ar fi costat la fel“, ne-a declarat Haralampie Sarandi.

Am încercat să aflăm de ce Consiliul Raional Basarabeasca nu şi-a onorat obligaţiile financiare. Funcţionarii nu ne-au putut oferi un răspuns, mulţi invocând faptul că au fost angajaţi recent, iar cei care cunosc mai multe detalii şi-au pierdut locurile de muncă după ce fosta conducere a ajuns după gratii.

Preşedintele raionului, comunistul Ilie Cernăuţean, adjunctul său, Ion Achiruş, şi doi funcţionari din cadrul consiliului raional au fost arestaţi vara trecută după ce au fost prinşi cu mită de 10.000 de lei pentru semnarea actului de recepţie finală a unei construcţii. Solicitat de mai multe ori, actualul preşedinte, democratul Nicolae Chendighilean, a refuzat să ne vorbească.

„Fosta conducere a decis să aloce un milion de lei pe parcursul anului 2011. Alţi bani nu au mai fost prevăzuţi în buget. Acum e important să terminăm construcţia, după care vom decide ce e de făcut cu imobilul. Dacă lăsăm lucrul de pe un an pe altul, se strică şi ceea ce s-a făcut deja. E adevărat că în Basarabeasca aproape toţi au apă în casă, dar clădirea poate fi folosită la altceva“, ne-a spus Serghei Djâc, şeful Secţiei Construcţii din cadrul consiliului raional.

Foştii şefi au avut alte priorităţi

Fostul vicepreşedinte al raionului se apără. „Sunt minciuni că baia ar fi fost o spălare de bani. Acest lucru a fost verificat de zeci de ori de când suntem cercetaţi penal. A fost aleasă cea mai bună ofertă. E altceva că proiectul nu a fost finanţat până la capăt. La acel moment, au existat alte probleme prioritare“, a explicat Ion Achiruş, menţionând că lucrările au fost demarate la solicitarea localnicilor.

Un raport al Curţii de Conturi, făcut public la sfârşitul anului trecut, vine să-l contrazică. Controlorii au constatat că aleşii locali au iniţiat proiectul fără a realiza un studiu de fezabilitate, care putea condiţiona utilitatea obiectului.

contract

Mulţi dintre localnici cred că autorităţile puteau să investească banii publici în ceva mai util. „Costă prea mult. Ştiţi cât e cubul de apă, canalizarea? Cu siguranţă, biletul de intrare nu va fi ieftin. Mai bine ar face ceva cu adevărat folositor pentru bătrâni“, afirmă Svetlana (50 de ani) din Basarabeasca.

„În oraş nu există un loc unde tinerii s-ar putea distra. De ce conducerea n-ar investi un milion de lei într-un proiect pentru cei de vârsta mea?“, se întreabă şi Maria Todos (16 ani). 

„Mai bine conectam câteva sate la canalizare“

Deşi mulţi aleşi locali nu sunt de acord cu acest proiect, acum o lună subiectul băii abandonate a revenit pe ordinea de zi a forului raional. Consilierii au decis să acorde ultima tranşă de bani, cu condiţia ca până în august conducerea raionului să taie panglica inaugurală.

„Ne-am gândit fie să conservăm clădirea în care s-a investit deja o sumă mare, fie să alocăm şi cealată parte. După ce s-au cheltuit atâţia bani, ne-am văzut obligaţi să luăm o decizie corectă. O dăm în exploatare, iar apoi ne gândim cum va funcţiona: rămâne întreprindere municipală sau o vindem“, a spus Nicolae Prohniţchi, consilier democrat. „Am insistat să aflăm cine a aruncat cu bani în dreapta şi în stânga. Baia asta nu trebuia nimănui. Mai bine am fi alocat 1,5 milioane de lei pentru conectarea satelor Sadaclia, Carabetovca, Iordanovca, Abaclia şi Basarabeasca la sistemul de canalizare“, a adăugat liberal-democratul Ion Ţuţuianu.

Şi consilierul independent Ivan Cainac susţine că banii au fost aruncaţi în vânt: „O mie de ani nu ne trebuia această baie în Basarabeasca! Este o spălare de bani pusă la cale de fosta conducere a raionului. Au spus că e pentru pensionari, dar credeţi-mă că bătrânii nu ar da niciun sfanţ pentru a merge la baia publică“.

Aleşii comunişti, cei care au promovat ideea, îi contrazic. „E adevărat că bogătaşii au baie acasă. Noi voiam însă să le creăm condiţii celor săraci. Plata ar fi fost una simbolică - de circa zece lei, în timp ce o parte din clădire ar fi putut fi transformată în saună şi să aducă venituri“, afirmă Andrei Mihailov, consilier PCRM.

Respinşi din cauza preţului prea mic

Auditorii au stabilit că grupul de lucru a avut de ales din şase oferte prezentate la licitaţie, cuprinse între 1.068.700 şi 1.373.700 de lei. Cea mai ieftină, cea a Trenului de Construcţie şi Montaj 740, o subdiviziune a Căii Ferate, a fost respinsă pe motiv că preţul propus era ireal de mic. Curtea de Conturi a ajuns însă la concluzia că, în contradicţie cu legea, reprezentanţii consiliului raional nu le-au permis celor care au venit cu această ofertă să-şi justifice cheltuielile mai mici faţă de cele prezentate de alte firme.

„După ce au fost anunţate rezultatele ne-am adresat la Ministerul Finanţelor, dar nu am primit niciun răspuns. Au procedat ilegal. Au invocat că anumite documente nu erau în regulă. A fost doar un pretext ca să nu ne desemneze câştigători“, acuză Piotr Ghimişli, şeful subdiviziunii de la Calea Ferată.

„Ofertele nu pot fi analizate având drept reper doar cel mai mic preţ. În acelaşi timp, există o normă legală care obligă autoritatea contractantă să asigure operatorului economic dreptul de a-şi argumenta costurile scăzute“, explică Gheorghe Ghidora, şeful Secţiei juridice a Agenţiei Achiziţii Publice.

Cum e aleasă oferta cea mai avantajoasă

Potrivit articolului 45 al Legii privind achiziţiile publice, „oferta cea mai avantajoasă economic este desemnată câştigătoare în temeiul următoarelor criterii: a) preţul, termenele de livrare, condiţiile de plată, profitabilitatea, calitatea, caracteristicile estetice, funcţionale şi tehnice, posibilităţile şi costurile de deservire tehnică, asistenţa tehnică - în cazul contractelor de achiziţii publice de bunuri; b) calitatea oferită, costul unei unităţi a produsului ofertantului la finele executării lucrărilor, preţul total, experienţa ofertantului etc. - în cazul contractelor de achiziţii publice de lucrări.

Ponderea preţului în totalul evaluării ofertelor nu va fi mai mică de 80%; c) calitatea oferită, costul unei unităţi a produsului ofertantului, preţul total, experienţa ofertantului etc. - în cazul contractelor de achiziţii publice de servicii. Ponderea preţului în totalul evaluării ofertelor nu va fi mai mică de 40%“.

Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Promovarea bunelor practici de monitorizare a procesului decizional la nivel local“, implementat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Programului Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova.

Republica Moldova


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri