Tranziţia i-a îmbolnăvit de inimă pe moldoveni. Tabloul sănătăţii din Republica Moldova

Numărul afecţiunilor cardiace s-a dublat în Republica Moldova în ultimii 20 de ani.

Datele statistice indică o dublare a afecţiunilor cardiace în ultimii 20 de ani în Republica Moldova. Tabloul general al sănătăţii este uşor descurajant: din ce în ce mai multe boli şi un sistem medical tot mai sărac, fiind înregistrate tot mai puţine spitale şi paturi.

După destrămarea Uniunii Sovietice practic jumătate dintre cetăţenii Republicii Moldova se adresează anual medicilor, acuzând diferite maladii. Datele statistice din perioada 1995-2014 arată că numărul de îmbolnăviri anuale înregistrat s-a redus de la 1,807 milioane în 1995 la 1,127 milioane în 2014 sau cu un procent de 37,6%.

Bolile tranziţiei

Moldovenii erau afectaţi la începutul anilor ’90 în număr considerabil de mare de boli ale aparatului respirator, peste 700.000 de persoane fiind tratate anual pentru astfel de afecţiuni. Clasamentul este completat de cei suferinzi de boli infecţioase, ale sistemului nervos sau ale pielii. Numărul acestor cazuri s-a redus esenţial pe parcursul ultimilor 20 de ani, tipul maladiilor care au afectat tot mai mult moldovenii fiind bolile endocrine (numărul a crescut de la 14.500 la 32.600 de cazuri) sangvine ( numărul a crescut de la 17.500 la 25.600 de cazuri) şi ale aparatului circulator (numărul lor dublându-se de la 30.400 la 67.500 de cazuri). Numărul celor care au fost afectaţi de diferite tumori s-a redus de la 15.400 în 1995 la 14.300 în 2014, cele mai puţine cazuri fiind înregistrate în 2001, acesta fiind şi anul când a fost înregistrată o diminuare bruscă a îmbolnăvirilor la practic toate tipurile de maladii.

Viciile ucigaşe

Şi viciile care i-au îmbolnăvit pe moldoveni s-au schimbat de-a lungul anilor. Astfel, dacă după ieşirea din spaţiul sovietic, alcoolul era cela care făcea ravagii, numărul moldovenilor afectaţi de această maladie depăşind 60 000 de cazuri înregistrate, în prezent fenomenul dependenţei de droguri cunoaşte o amploare fără precedent. Astfel, în timp ce numărul alcoolicilor s-a redus în ultimele două decenii cu circa 20 000 de cazuri, numărul celor dependenţi de droguri s-a majorat în această perioadă de 9 ori, iar cazurile noi înregistrate – de 3,6 ori.

Boli venerice în scădere

Datele statistice mai arată că tot mai puţini moldoveni sunt afectaţi de bolile venerice, cum ar fi sifilis sau gonoree (de 4,6 ori şi, respectiv, de 15 ori). Totuşi, „maladia secolului” a înregistrat o răspândire rapidă în perioada 1995-2014, numărul cazurilor noi crescând de 44 de ori, iar al celor înregistrate anual – de 14,6 ori.

Comprimarea sistemului medical

Deşi ponderea moldovenilor afectaţi de diferite maladii în numărul total al moldovenilor este în continuare foarte mare, pacienţii vin să îşi găsească salvarea într-un sistem medical tot mai sărac. Astfel, dacă în 1998 moldovenii puteau să beneficieze de servicii medicale în 276 de spitale, în 2014 numărul acestora a ajuns la 87, numărul acestora diminuându-se de peste trei ori. Şi numărul paturilor care revin al 100 000 de pacienţi demonstrează că dotarea sistemului medical a degradat constant în ultimii aproape 20 de ani. Astfel, numărul paturilor s-a înjumătăţit în 2014 faţă de cel înregistrat în 1998.

Bolile moldovenilor

Deşi numărul îmbolnăvirilor a înregistrat o diminuare continuă pe parcursul a 20 de ani, tipul maladiilor care afectează tot mai mult populaţia dintre Prut şi Nistru sunt bolile endocrine, sangvine şi ale aparatului circulator, numărul anual al acestor cazuri înregistrând un trend ascendent. Totuşi, se atestă un număr mare al celor care suferă de boli ale aparatului respirator, plasându-se pe primul loc în clasamentul cazurilor înregistrate. Urmează leziunile traumatice şi otrăvirile cu peste 105 mii de cazuri în 2014, bolile infecţioase (74 200 de cazuri), boli ale aparatului genito-urinar (72 100) sau cele ale sistemului nervos (72 000). Astfel, cel mai mult s-a redus pe parcursul anilor numărul moldovenilor afectaţi de boli infecţioase, al celor afectaţi de tulburări mintale, boli ale pielii, ale sistemului nervos sau leziuni traumatice. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, numărul total al îmbolnăvirilor înregistrat anual s-a redus cu 37,6% în perioada 1995-2014. 

Drogurile, alcoolul şi bolile venerice

Pe parcursul ultimelor aproape două decenii, evoluţia cazurilor noi de alcoolism şi a celor în care a fost depistată dependenţa de droguri a evoluat diferit. Astfel, numărul moldovenilor afectaţi de alcoolism a scăzut de la 60 200 de persoane cât era în 1995 la 46 700 de persoane, evoluţia fiind similară şi în ceea ce ţine de cazurile noi înregistrate. Cea mai bruscă scădere a numărului de astfel de cazuri s-a înregistrat în 2001. Totuşi, situaţia este complet diferită sub aspectul dependenţei de droguri a moldovenilor. Numărul persoanelor afectate de această maladie a crescut, în perioada 1995-2014, de 9 ori, de la 1 200 de cazuri la 10 900, iar al cazurilor noi – de 3,6 ori.

Referitor la bolile venerice, datele statistice arată că numărul cazurilor de îmbolnăvire cu sifilis şi gonoree a scăzut considerabil pe parcursul ultimilor 20 de ani. Astfel, numărul moldovenilor bolnavi de sifilis s-a redus de 4,6 ori, de la 12 800 la 2 700, iar al celor care suferă de gonoree – de circa 15 ori. Tabloul est cu totul diferit în ceea ce ţine de evoluţia îmbolnăvirilor cu SIDA. Informaţie denotă o ascensiune rapidă a acestor cazuri. Astfel, numărul bolnavilor de SIDA înregistraţi anula a crescut, în 1995-2014, de 44 de ori, de la 2 cazuri la 88 de cazuri. În acelaşi timp, numărul total înregistrat al moldovenilor care suferă de SIDA s-a majorat de la 40 la 586 în 2014 sau de 14,6 ori.

Sărăcia sistemului medical

Deşi peste un milion de moldoveni se adresează anual la medic cu diferite maladii, informaţiile statistice denotă că pacienţii apelează la un sistem medical tot mai sărac, cu spitale şi paturi a căror număr s-a redus constant pe parcursul anilor. Astfel, dacă în 1995 la 100 000 de moldoveni reveneau 112,4 de paturi, în 2014 acest indicator a fost de 56,6 de paturi sau parctic de două ori mai puţine. Şi numărul spitalelelor unde pacienţii îşi pot găsi salvarea s-a diminuat esenţial, de la 276 la 87 de instituţii medicale de acest tip sau de peste 3 ori. Numărul medicilor s-a redus de la 17 165 în 1995 la 12 880 în 2014, cea mai drastică scădere fiind înregistrată în 2000 faţă de 1999.