Totul despre alegerile din Republica Moldova. Moscova a cumpărat voturi de milioane de dolari

Alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la UE au loc, mâine, 20 octombrie, în Republica Moldova în contextul unei campanii de milioane de dolari derulată de Moscova pentru a deraia țara de la parcursul european. 

Maia Sandu conduce detașat în sondaje. FOTO: Mediafax

Alegerile prezidenţiale din 2024 reprezintă cel de-al cincilea scrutin prezidenţial de la independenţa Republicii Moldova, potrivit https://alegeri.md/.

De asemenea, alegătorii vor decide cu privire la aderarea la UE, în cadrul unui referendum care va stabili traiectoria viitoare a Moldovei, fie către statutul de membru al Uniunii Europene, fie ca stat aflat sub sfera de influenţă a Rusiei. Cetățenii vor răspunde la întrebarea “Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

O victorie a guvernului pro-occidental ar fi o lovitură pentru influenţa Moscovei în regiune, dar ar creşte, de asemenea, presiunea asupra Bruxelles-ului pentru a continua procesul de aderare, în pofida preocupărilor practice serioase, potrivit Politico.

„Aceasta este o decizie istorică pentru noi, poate cea mai importantă de când am obţinut independenţa faţă de Uniunea Sovietică”, a declarat Cristina Gherasimov, viceprim-ministru al Moldovei şi şefa integrării în UE.

Maia Sandu se menţine detaşat în fruntea preferinţelor electoratului la alegerile din Republica Moldova, conform unui sondaj dat publicităţii joi, scrie News.ro. 

Sondajul arată, de asemenea, o creştere semnificativă a proporţiei alegătorilor indecişi, astfel că, dacă aceştia s-ar hotărî în cele din urmă să voteze pentru Maia Sandu, există şanse ca actuala şefă a statului să fie realeasă din primul tur de scrutin.

Un salt semnificativ a făcut proporţia alegătorilor care spun că vor vota atât la alegerile prezidenţiale, cât şi la referendumul pro-UE care se desfăşoară concomitent (76,3 la sută faţă de 68,3 la sută în septembrie).

De asemenea, proporţia celor care spun că ar vota „Da” la referendum este în uşoară creştere în octombrie faţă de luna septembrie (55,1 la sută faţă de 53,8 la sută).

Semnificativ, majoritatea celor intervievaţi cred că Republica Moldova se îndreaptă într-o direcţie corectă (46,5 la sută), o proporţie uşor mai ridicată decât a celor care cred contrariul (42,8 la sută), în timp ce 10,7 la sută nu ştiu sau nu vor să răspundă.

Alegeri pentru desemnarea noului președinte. Cine sunt candidații

Alegerile din 2024 reprezintă al cincilea exerciţiu electoral de la declararea independenţei Republicii Moldova, prin care cetăţenii aleg prin vot direct preşedintele ţării. Scrutinul din 2024 introduce, pentru prima dată, votarea prin corespondenţă, ca alternativă de vot. Această metodă se aplică parţial şi este disponibilă pentru cetăţenii moldoveni aflaţi în timpul alegerilor pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Norvegiei, Suediei, Islandei şi Finlandei, cu condiţia să se înregistreze în prealabil pentru votul prin corespondenţă şi să fie incluşi în lista electorală după acceptarea cererii lor.

Pentru scrutinul prezidenţial din 20 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 11 concurenţi electorali din 13 grupuri de iniţiativă care au colectat semnături pentru susţinerea candidaţilor la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, conform https://alegeri.md/:

*Alexandr Stoianoglo (Partidul Socialiştilor din Republica Moldova), slogan electoral ''Dreptate pentru toţi''. Născut la 3 iunie 1967, a absolvit studii juridice, iar în 2019 a fost numit Procuror General al Republicii Moldova.

*Maia Sandu (Partidul Acţiune şi Solidaritate), slogan electoral ''Maia Sandu pentru Moldova''. De profesie economist, în mai 2016 a înfiinţat Partidului Acţiune şi Solidaritate, fiind desemnată preşedinta formaţiunii. Candidează pentru al doilea mandat de preşedinte.

*Renato Usatîi (Partidul Nostru), slogan electoral ''Doar pentru Moldova!''. S-a născut la 4 noiembrie 1978 şi este profesor. În 2015, a fost ales primar al municipiului Bălţi. A mai candidat la alegerile prezidenţiale din 2020.

*Vasile Tarlev (Partidul pentru Viitorul Moldovei), slogan electoral ''Dezvoltare, bunăstare, pace!''. Născut la 9 octombrie 1963, este doctor în ştiinţe tehnice. A îndeplinit funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova (19 aprilie 2001 - 31 martie 2008).

*Irina Vlah (candidat independent), slogan electoral ''Irina Vlah - Preşedintele Păcii''. Născută la 26 februarie 1974, este doctor în drept. A fost deputată în Parlamentul Republicii Moldova (2005 - 2015) şi Guvernatoare a UTA Găgăuzia - membră a Guvernului Republicii Moldova (2015 - 2023), conform irinavlah.md.

*Ion Chicu (Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei), slogan electoral ''Statul este al tău!''. Născut la 28 februarie 1972, are profesia de economist. A îndeplinit funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova (14 noiembrie 2019 - 31 decembrie 2020).

*Andrei Năstase (candidat independent), slogan electoral ''Un preşedinte DEDICAT!''. Născut la 6 august 1975, are profesia de avocat. A fost consilier în Consiliul municipal Chişinău (2019-2023) şi ministru al Afacerilor Interne (2019). A mai candidat la alegerile prezidenţiale din 2020.

*Octavian Ţîcu (Blocul electoral "Împreună"), slogan electoral ''Împreună pentru Europa''. Născut la 21 august 1972, este doctor în istorie şi cercetător ştiinţific coordonator la Institutul de Istorie al Universităţii de Stat din Moldova. A deţinut pentru scurt timp funcţia de ministru al Tineretului şi Sportului (2013), iar în alegerile parlamentare din 2018 a câştigat un mandat de parlamentar, în fracţiunea Platforma DA a blocului ACUM, potrivit https://anticoruptie.md/.

*Victoria Furtună (candidat independent), slogan electoral ''Candidez pentru noi, pentru Moldova noastră nouă!''. S-a născut la 24 februarie 1981, are profesia de jurist. Este preşedintă a Asociaţiei obşteşti "Vox Populi, Vox Dei".

*Tudor Ulianovschi (candidat independent), slogan electoral ''Moldova normală eşti TU!''. Născut la 26 mai 1983, este jurist şi diplomat. A fost ambasador al Moldovei în Elveţia şi Liechtenstein (2016-2018) şi ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene (2018-2019), potrivit https://tu.md.

*Natalia Morari (candidat independent), slogan electoral ''Schimbarea aici şi acum!''. Născută la 12 ianuarie 1984, este sociolog şi jurnalist. Şi-a început cariera în redacţia publicaţiei ruse "Novoe Vremea", dar în 2008 a fost expulzată din Rusia, din cauza investigaţiilor sale jurnalistice. În 2008-2009 a condus organizaţia ''Think Moldova'', potrivit nataliamorari.md.

Pentru a fi declarat valabil, la scrutin trebuie să participe cel puţin o treime din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale. Candidatul care obţine majoritatea voturilor valabil exprimate este declarat ales. În cazul în care aceste condiţii nu sunt îndeplinite, se organizează un al doilea tur de scrutin după două săptămâni, la care participă primii doi candidaţi cu cele mai multe voturi din primul tur. În al doilea tur, candidatul cu cele mai multe voturi este ales, indiferent de prezenţa la vot. Rezultatele finale ale alegerilor sunt validate de Curtea Constituţională.

Atribuţiile preşedintelui

Preşedintele republicii este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. Fiecare cetăţean cu drept de vot, care a împlinit 40 de ani, a locuit sau locuieşte permanent în Republica Moldova de cel puţin 10 ani, cunoaşte limba română şi deţine studii superioare, poate candida la funcţia de preşedinte. Candidaţii pot fi propuşi de partidele politice înregistrate, blocurile electorale sau grupuri de iniţiativă ale cetăţenilor.

Mandatul preşedintelui durează patru ani şi începe de la data depunerii jurământului. Este interzisă îndeplinirea funcţiei de preşedinte pentru mai mult de două mandate consecutive.

În conformitate cu prevederile Constituţiei, preşedintele ţării exercită mai multe atribuţii în raport cu Parlamentul, Guvernul, corpul judecătoresc, precum şi atribuţii în domeniul politicii externe, securităţii naţionale şi atribuţii ceremoniale.

Preşedintele Republicii Moldova emite decrete, obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul statului. Totodată, are dreptul la iniţiativă legislativă şi poate prezenta Parlamentului proiecte de acte legislative şi propuneri legislative, care vizează problematica relaţiilor sociale, domeniul securităţii naţionale şi apărării sau armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene. Toate proiectele actelor normative elaborate de către preşedintele ţării se remit spre avizare Guvernului.

Preşedintele poartă tratative şi ia parte la negocieri, încheie tratate internaţionale, inclusiv cele legate de asigurarea securităţii statului şi în domeniul militar, în numele Republicii Moldova şi le prezintă spre ratificare Parlamentului.

Preşedintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forţelor armate şi poartă răspundere pentru starea securităţii statului şi a sistemului naţional de apărare în limitele împuternicirilor constituţionale şi legale.

Moscova a cumpărat voturi de 15 milioane de dolari

Oficialii avertizează că serviciile secrete ruse încearcă în mod activ să perturbe referendumul privind aderarea la UE, precum şi alegerile simultane în cadrul cărora preşedinta Maia Sandu îşi doreşte să obţină un al doilea mandat.

„Vedem atacuri hibride asupra instituţiilor publice responsabile de servicii esenţiale, precum oficiul poştal şi aeroportul. Vedem cumpărare de voturi. Asistăm la utilizarea unor agenţi locali corupţi şi a unor partide politice - acestora li se dau bani pentru a destabiliza situaţia la faţa locului”, a declarat şefa integrării în UE.

Recent, mai mulţi oficiali moldoveni au acuzat Rusia că a direcţionat aproximativ 15 milioane de dolari în conturile bancare a peste 130.000 de cetăţeni moldoveni în perioada premergătoare alegerilor.

Guvernul pro-european al Maiei Sandu se confruntă cu opoziţia câtorva partide pro-ruse, iar UE a impus sancţiuni lui Ilan Şor, un oligarh celebru, acuzat că lucrează în numele Kremlinului.

În aceste condiţii, UE sprijină Moldova prin desfăşurarea unei misiuni civile de consiliere, menită să contribuie la lupta împotriva dezinformării şi a influenţei secrete. În urma discuţiilor de joi, liderii UE urmează să emită un proiect de declaraţie prin care condamnă „manipularea persistentă a informaţiilor străine şi interferenţa Rusiei pentru a încerca să submineze alegerile democratice şi alegerea poporului moldovean pentru un viitor european prosper, stabil şi paşnic”.

Unde pot vota moldovenii în România

Pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova, Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis deschiderea mai multor secții de votare și în România, pentru cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul țării. Astfel, în România vor fi 16 secții de votare pentru alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană (UE).

Trei din cele 16 secţii de votare vor fi deschise în Bucureşti. Două vor fi în incinta Autorităţii Electorale Permanente şi una în sediul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

Câte două secţii de votare vor fi deschise în Cluj şi Iaşi. Câte o secție de votare pentru cetățenii din Republica Moldova va fi amplasată și în orașele: Braşov, Sibiu, Craiova, Bacău, Constanţa, Oradea, Galaţi, Suceava şi Timişoara.

Alegătorii sunt aşteptaţi la urne duminică, 20 octombrie, între orele 7.00 şi 21:00.