Alegeri istorice în Republica Moldova. „Nu există un plan B. Rusia şi viitorul pe care îl doreşte pentru noi nu reprezintă o alternativă”

Alegerile de duminică din Republica Moldova sunt considerate „istorice” nu doar de cetăţenii moldoveni, ci şi de presa internaţională, mai ales după ce au apărut informaţii că Rusia încearcă să boicoteze referendumul privind aderarea la UE.

Alegerile de duminică din Republica Moldova sunt decisive pentru aderarea la UE. Foto arhivă

Duminică, peste un milion de moldoveni sunt aşteptaţi să decidă cu privire la aderarea la UE, în cadrul unui referendum care va stabili traiectoria viitoare a Moldovei, fie către statutul de membru al Uniunii Europene, fie ca stat aflat sub sfera de influenţă a Rusiei. 

O victorie a guvernului pro-occidental ar fi o lovitură pentru influenţa Moscovei în regiune, dar ar creşte, de asemenea, presiunea asupra Bruxelles-ului pentru a continua procesul de aderare, în pofida preocupărilor practice serioase, potrivit Politico.

„Aceasta este o decizie istorică pentru noi, poate cea mai importantă de când am obţinut independenţa faţă de Uniunea Sovietică”, a declarat Cristina Gherasimov, viceprim-ministru al Moldovei şi şefa integrării în UE.

„Pentru noi, aderarea la UE este existenţială. Este singura modalitate de a ne consolida democraţia. Nu există un plan B. Rusia şi viitorul pe care îl doreşte pentru noi nu reprezintă o alternativă”, a mai declarat ea.

Oficialii avertizează că serviciile secrete ruse încearcă în mod activ să perturbe referendumul privind aderarea la UE, precum şi alegerile simultane în cadrul cărora preşedinta Maia Sandu îşi doreşte să obţină un al doilea mandat.

„Vedem atacuri hibride asupra instituţiilor publice responsabile de servicii esenţiale, precum oficiul poştal şi aeroportul. Vedem cumpărare de voturi. Asistăm la utilizarea unor agenţi locali corupţi şi a unor partide politice - acestora li se dau bani pentru a destabiliza situaţia la faţa locului”, a declarat şefa integrării în UE.

Recent, mai mulţi oficiali moldoveni au acuzat Rusia că a direcţionat aproximativ 15 milioane de dolari în conturile bancare a peste 130.000 de cetăţeni moldoveni în perioada premergătoare alegerilor.

Guvernul pro-european al Maiei Sandu se confruntă cu opoziţia câtorva partide pro-ruse, iar UE a impus sancţiuni lui Ilan Şor, un oligarh celebru, acuzat că lucrează în numele Kremlinului.

În aceste condiţii, UE  sprijină Moldova prin desfăşurarea unei misiuni civile de consiliere, menită să contribuie la lupta împotriva dezinformării şi a influenţei secrete. În urma discuţiilor de joi, liderii UE urmează să emită un proiect de declaraţie prin care  condamnă „manipularea persistentă a informaţiilor străine şi interferenţa Rusiei pentru a încerca să submineze alegerile democratice şi alegerea poporului moldovean pentru un viitor european prosper, stabil şi paşnic”.

Aderarea ar putea fi îngreunată de statutul Transnistriei

Negocierile de aderare a Moldovei la UE au început în luna iunie a acestui an, avansând în acelaşi timp cu Ucraina vecină. Cu toate acestea, la fel ca în cazul cererii Kievului, pe lângă criteriile economice pe care va trebui să le îndeplinească, mai există un obstacol semnificativ pentru a fi admisă efectiv în clubul celor 27 de ţări UE.

De la căderea URSS, un conflict îngheţat a mocnit în jurul regiunii separatiste Transnistria, unde Rusia are staţionate trupe în ciuda obiecţiilor guvernului moldovean. Existenţa statului nerecunoscut pune Bruxelles-ul în faţa unei dileme, puţini lideri europeni dorind o repetare a situaţiei în care Ciprul a devenit membru UE, în timp ce aproape jumătate din insulă rămâne ocupată de un guvern separatist susţinut de Turcia.

Anul trecut, eurodeputatul român Siegfried Mureşan, preşedintele delegaţiei Parlamentului European pentru relaţiile cu Moldova, a avertizat că „Moldova nu poate deveni membră a UE cu trupe ruseşti pe teritoriul său”. Potrivit acestuia, problema trebuie rezolvată „înainte de aderare”.

Guvernul de la Chişinău este însă optimist.

 „Nu am văzut nicio menţiune în documentele oficiale cu privire la regiunea Transnistria, ceea ce pentru noi este un semnal clar că nu se va acorda o atenţie specială regiunii”, a declarat Cristina Gherasimov, viceprim-ministru al Moldovei şi şefa integrării în UE.

Potrivit Maiei Sandu şi miniştrilor săi, un rezultat pozitiv la referendumul de duminică privind aderarea la UE va împiedica guvernele viitoare să submineze traiectoria Republicii Moldova spre vest. De asemenea, acesta va fi folosit ca argument pentru a convinge Bruxelles-ul să avanseze cu procesul de aderare.

„Sperăm că această fereastră rară de oportunitate, în care există interes pentru a vorbi despre extindere, va continua. Lucrăm la un termen limită intern pentru a fi pregătiţi pentru aderare până în 2030 - dorim ca UE să dea dovadă de reciprocitate, deoarece avem nevoie de un angajament credibil”, a spus mai spus vicepremierul Cristina Gherasimov.